Israelienii votează marți, 27 octombrie 2026, în cadrul unor alegeri parlamentare care ar putea decide viitorul politic al premierului Benjamin Netanyahu. După atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, războaiele din Gaza și Iran și deteriorarea relațiilor internaționale ale Israelului, scrutinul se anunță extrem de disputat. Principalul rival al lui Netanyahu este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene, relatează Reuters.
Sondajele indică o competiție strânsă între partidul Likud și aliații săi de dreapta, pe de o parte. Pe de altă parte, alianța condusă de Eisenkot, susținută de formațiuni de centru și de dreapta, este principala provocare.
Alegeri în Israel: 7,3 milioane de cetățeni sunt așteptați la urne
Secțiile de votare s-au deschis marți la ora locală 07:00 și urmează să se închidă la 22:00.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale din Israel, aproximativ 7,3 milioane de cetățeni au drept de vot. Dintre aceștia, circa 330.000 participă pentru prima dată la alegeri.
Miza scrutinului nu este doar desemnarea partidului cu cele mai multe voturi. De asemenea, este formarea unei coaliții capabile să obțină majoritatea în parlamentul israelian, Knesset.
Netanyahu și Eisenkot, principalii rivali în cursa electorală
Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria Israelului, cu aproximativ 19 ani petrecuți la conducerea guvernului, încearcă să își păstreze puterea într-un context politic și militar complicat.
Campania sa s-a concentrat asupra conducerii țării în timpul războiului și asupra relației apropiate cu președintele american Donald Trump.
Trump și-a exprimat sprijinul pentru Netanyahu, iar Statele Unite au participat alături de Israel la războiul împotriva Iranului.
Duminică, premierul israelian a afirmat că Trump ar fi pregătit să acționeze din nou pentru a elimina „definitiv” amenințarea iraniană. Totuși, acest lucru este posibil doar dacă Netanyahu rămâne la putere.
Principalul său adversar, Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei, a criticat această abordare. Eisenkot l-a acuzat pe Netanyahu că se bazează pe „o campanie de inducere a fricii, minciuni și amenințări”.
Totodată, el și-a exprimat convingerea că Donald Trump va coopera pe deplin cu orice lider ales de cetățenii israelieni.
Atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 domină dezbaterea electorală
Alegerile au loc după una dintre cele mai dificile perioade din istoria Israelului de la înființarea statului, în 1948. Atacurile conduse de Hamas la 7 octombrie 2023 au provocat moartea a aproximativ 1.200 de persoane. Alte 251 au fost luate ostatice.
Pentru numeroși adversari ai lui Netanyahu, scrutinul reprezintă un moment în care trebuie stabilită responsabilitatea politică pentru deficiențele de securitate care au permis atacurile.
Mali Hajaj, angajată a Ministerului Educației și susținătoare a lui Eisenkot, consideră esențială înființarea unei comisii naționale de anchetă.
„Cel mai important lucru este înființarea unei anchete naționale, pentru că de acolo va începe vindecarea noastră”, a declarat aceasta.
O altă alegătoare, Lisa Tortor, a spus că speră la plecarea lui Netanyahu și la formarea unui nou guvern care să repare prejudiciile aduse imaginii Israelului.
În schimb, susținătorii premierului resping ideea că acesta ar trebui considerat responsabil pentru atacurile din 2023. Nof Gabay, o alegătoare de 18 ani care susține Likud, l-a descris pe Netanyahu drept „omul potrivit pentru statul Israel”.
„Netanyahu a gestionat războiul în cel mai bun mod posibil”, a afirmat aceasta.
Războiul din Gaza și bilanțul victimelor influențează scrutinul
După atacurile din octombrie 2023, Israelul a lansat o amplă ofensivă militară în Fâșia Gaza. Aceasta a distrus o mare parte din infrastructura teritoriului palestinian.
Potrivit autorităților sanitare din Gaza, aproximativ 74.000 de persoane au fost ucise în atacurile israeliene. Conflictul a generat critici internaționale și a contribuit la accentuarea izolării diplomatice a Israelului.
În același timp, armata israeliană a desfășurat operațiuni împotriva Hezbollah în Liban și a participat la confruntări militare cu Iranul.
După o campanie aeriană de 12 zile împotriva instalațiilor nucleare iraniene în 2025, Israelul și Statele Unite au desfășurat anul acesta un nou război împotriva Iranului.
Eisenkot a declarat că viitorul guvern israelian trebuie să împiedice Iranul să dobândească arme nucleare, fie prin mijloace militare, fie printr-un acord diplomatic, inclusiv unul susținut de Washington.
Partidele de extremă dreapta ar putea decide viitorul guvern
Un element central al alegerilor este capacitatea partidelor de a forma o majoritate parlamentară.
Netanyahu ar putea avea din nou nevoie de sprijinul liderilor de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich.
Ambii au fost sancționați de unele state occidentale, care îi acuză de incitare la violență împotriva palestinienilor.
În același timp, partidul Puterea Evreiască, condus de Ben-Gvir, a câștigat teren în sondajele de opinie.
Eisenkot se opune unei alianțe cu acești lideri. De asemenea, el a criticat violențele comise de coloniști evrei împotriva palestinienilor în Cisiordania ocupată. Atacurile coloniștilor au crescut din 2023 și au tensionat relațiile Israelului cu mai multe state occidentale.
Totuși, la fel ca majoritatea partidelor israeliene conduse de politicieni evrei, Eisenkot respinge soluția celor două state. Aceasta a reprezentat timp de decenii baza negocierilor de pace israeliano-palestiniene.
Votul cetățenilor arabi israelieni poate influența formarea coaliției
Participarea la vot a minorității arabe din Israel ar putea avea un rol important în stabilirea majorității parlamentare. Acești alegători sunt cetățeni israelieni, dar au identitate și origine palestiniană.
O prezență ridicată la urne ar putea modifica raportul de forțe dintre blocurile politice.
Eisenkot a exclus o coaliție oficială cu partidele arabe, invocând lipsa unor valori politice comune.
Cu toate acestea, analiștii iau în calcul posibilitatea ca formațiunile arabe să susțină din parlament un guvern minoritar condus de Eisenkot, fără să participe direct la executiv, pentru a facilita înlocuirea lui Netanyahu.
Procesul de corupție al lui Netanyahu, un alt subiect al campaniei
Premierul israelian se confruntă în continuare cu un proces penal de lungă durată pentru acuzații de corupție, pe care le neagă.
În unele zone considerate tradițional bastioane ale partidului Likud, alegători dezamăgiți au organizat campanii din ușă în ușă pentru a-i convinge pe cetățeni să nu îl mai susțină pe Netanyahu.
Nemulțumirile sunt legate atât de problemele interne, cât și de modul în care guvernul a gestionat războaiele și relațiile externe.
În același timp, Netanyahu continuă să beneficieze de sprijinul unei părți importante a electoratului naționalist.
Israelul ar putea ajunge la noi alegeri dacă nu se formează o majoritate
Sistemul electoral israelian presupune negocieri între mai multe partide pentru formarea guvernului.
În prezent, nici blocul lui Netanyahu, nici alianța condusă de Eisenkot nu au o cale sigură către o majoritate de cel puțin 61 de mandate.
Dacă niciunul dintre lideri nu reușește să formeze o coaliție, Netanyahu ar putea rămâne premier interimar până la organizarea unui nou scrutin anul viitor.
Analistul politic israelian Amotz Asa-El, de la Shalom Hartman Institute, se așteaptă la un rezultat strâns.
„Mă aștept să avem doar o majoritate foarte mică, indiferent de tabără. Nu va fi o victorie zdrobitoare”, a declarat acesta.
Alegerile din Israel vor testa atât sprijinul pentru Benjamin Netanyahu după anii de război, cât și capacitatea opoziției de a construi o majoritate alternativă. Rezultatul votului nu va stabili automat cine va guverna. Prin urmare, negocierile pentru formarea coaliției urmând să fie decisive.
