Un proiect de lege propus de guvernul președintelui Emmanuel Macron, care prevede obligarea participanților la revolte să plătească până la 10.000 de euro pentru pagubele provocate, a declanșat controverse în Franța. Organizațiile pentru drepturile omului și mai mulți avocați avertizează că măsura ar putea afecta dreptul fundamental la protest. Totuși, autoritățile susțin că este necesară pentru despăgubirea victimelor vandalismului, relatează Reuters.
Inițiativa legislativă este dezbătută în Parlamentul francez în această săptămână, după violențele și jafurile înregistrate la nivel național pe 17 octombrie.
Ce prevede noua lege privind revoltele din Franța?
Proiectul de lege introduce un mecanism de răspundere solidară pentru pagubele produse în timpul manifestațiilor violente. Potrivit textului, orice persoană care a făcut parte în mod conștient dintr-un grup ar putea fi considerată responsabilă, alături de ceilalți membri, pentru distrugerile provocate de oricare dintre aceștia.
Suma care ar putea fi solicitată pentru acoperirea pagubelor este plafonată la 10.000 de euro, echivalentul a aproximativ 11.150 de dolari. Proiectul mai permite statului să rețină anumite prestații sociale ale persoanelor condamnate pentru a recupera costurile.
În cazul minorilor, măsura ar putea viza și prestațiile sociale ale părinților acestora. Guvernul susține că aceste prevederi sunt necesare pentru a responsabiliza persoanele implicate în acte de vandalism. De asemenea, spune că sunt necesare pentru a asigura despăgubirea celor afectați.
Avocații avertizează că și protestatarii pașnici ar putea fi sancționați
Principala critică adusă proiectului privește formularea sa juridică. Avocații și organizațiile pentru drepturile omului susțin că prevederile ar putea permite sancționarea unor persoane care participă pașnic la manifestații. Mai mult, aceștia atrag atenția asupra celor care se află în apropierea unor incidente violente.
Hanna Bouchareb, avocată din Paris care a reprezentat persoane acuzate de participare la revoltele din 17 octombrie, consideră că proiectul creează riscul extinderii răspunderii asupra unor manifestanți neimplicați în distrugeri.
„La marginea unei manifestații pot exista persoane care comit acte de violență sau distrugeri, fără ca marea majoritate a manifestanților pașnici și legitimi să aibă vreo implicare”, a explicat Bouchareb.
„Este foarte problematic, deoarece subminează dreptul la protest”, a declarat avocata pentru Reuters.
Criticii consideră că simpla apartenență la un grup nu ar trebui să fie suficientă pentru atribuirea răspunderii pentru faptele altor persoane.
Guvernul Macron susține că legea este necesară pentru despăgubirea victimelor
Executivul francez se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a limita violențele asociate unor manifestații sociale. Protestele recente au fost însoțite de unele dintre cele mai grave tulburări înregistrate în Franța în ultimii ani. Autoritățile susțin că noua legislație ar permite recuperarea mai eficientă a prejudiciilor provocate de vandalism.
Companiile și comercianții francezi afirmă că au pierdut milioane de euro din cauza jafurilor, distrugerilor și închiderii temporare a magazinelor în timpul protestelor. Unele afaceri au fost nevoite să își protejeze vitrinele cu panouri și să suspende activitatea pentru a evita pagube suplimentare.
Guvernul consideră că persoanele responsabile de violențe trebuie să contribuie la acoperirea costurilor suportate de victime.
Ministrul de Interne respinge acuzațiile privind încălcarea dreptului la protest
Laurent Nuñez, ministrul francez de Interne, a respins criticile potrivit cărora proiectul ar încălca principiul răspunderii individuale. Într-o intervenție la postul de televiziune TF1, oficialul a făcut distincția între răspunderea solidară și răspunderea colectivă.
„Ceea ce schimbă acest proiect de lege este faptul că instituim o răspundere solidară, nu una colectivă”, a declarat Nuñez.
Ministrul își oferise demisia președintelui Emmanuel Macron săptămâna trecută, după ce forțele de ordine au fost depășite de amploarea violențelor. Macron i-a cerut însă să rămână în funcție. Argumentele ministrului nu au convins organizațiile care se opun reformei.
Liga Drepturilor Omului cere retragerea proiectului
Liga Drepturilor Omului din Franța (LDH) și un grup de sindicaliști contestă interpretarea guvernului privind răspunderea solidară. Într-un articol de opinie publicat în weekend în ziarul Le Monde, aceștia au cerut retragerea proiectului de lege.
Oponenții susțin că măsura ar putea descuraja participarea la manifestații, inclusiv atunci când protestele sunt pașnice și legale. Controversa readuce în atenție dezbaterea privind echilibrul dintre menținerea ordinii publice și protejarea libertăților civile.
Acuzații de intervenții excesive ale poliției franceze
Disputa privind noua legislație apare într-un context marcat de critici repetate la adresa intervențiilor forțelor de ordine. În 2020, poliția franceză a fost acuzată de utilizarea excesivă a forței împotriva protestatarilor antiguvernamentali din mișcarea „Vestele Galbene”.
Tot atunci, un proiect legislativ care prevedea restricții asupra difuzării imaginilor cu polițiști în anumite circumstanțe a fost criticat. Acesta a fost ulterior modificat pentru a-i reduce amploarea.
În ultimele săptămâni, manifestanții au acuzat din nou poliția de intervenții disproporționate, de această dată împotriva studenților participanți la proteste.
Avocați, inclusiv Hanna Bouchareb, au exprimat și îngrijorări juridice privind condamnările pronunțate în proceduri accelerate împotriva unor persoane acuzate de participare la revoltele din 17 octombrie.
Partidul lui Marine Le Pen cere sancțiuni și mai dure
Susținătorii proiectului invocă sondaje care indică un sprijin public larg pentru introducerea unor sancțiuni financiare împotriva persoanelor implicate în vandalism.
Adunarea Națională (Rassemblement National – RN), partidul de extremă dreapta asociat cu Marine Le Pen, consideră însă că propunerea guvernului nu merge suficient de departe. Formațiunea susține principiul răspunderii solidare, dar contestă plafonarea sancțiunii la 10.000 de euro.
Edwige Diaz, senatoare RN, a declarat la televiziunea franceză:
„Legea împotriva vandalilor este bună prin faptul că recunoaște principiul răspunderii solidare. Dar nu cu un plafon de 10.000 de euro.”
Poziția partidului intervine înaintea alegerilor prezidențiale franceze programate pentru anul viitor. În aceste alegeri Marine Le Pen este prezentată drept una dintre principalele candidate.
Ce urmează pentru controversata lege din Franța?
Proiectul se află în dezbatere parlamentară și nu reprezintă, în această etapă, o lege intrată în vigoare. Discuțiile se concentrează asupra modului în care poate fi stabilită responsabilitatea pentru distrugerile comise în timpul manifestațiilor. Totuși, acest lucru trebuie făcut fără a afecta drepturile persoanelor care protestează pașnic.
Guvernul insistă asupra necesității despăgubirii victimelor, în timp ce organizațiile pentru drepturile omului cer garanții mai puternice pentru protejarea libertății de întrunire.
Controversa din Franța evidențiază diferențele dintre abordarea autorităților, care urmăresc sancționarea mai eficientă a vandalismului, și preocupările avocaților și activiștilor privind riscul sancționării unor manifestanți neimplicați în violențe.
