Comisia Europeană a propus marți, 27 octombrie 2026, o extindere majoră a atribuțiilor Frontex, agenția europeană responsabilă de gestionarea frontierelor. Planul prevede intervenții inclusiv în afara teritoriului Uniunii Europene. De asemenea, propunerea vizează o forță permanentă de până la 30.000 de agenți și un rol mai important în returnarea migranților. Inițiativa vine după sosirea a peste 72.000 de persoane în enclava spaniolă Ceuta, în vara acestui an, relatează Reuters.
Propunerea urmărește să ofere Uniunii Europene instrumente de reacție mai rapide în cazul unor sosiri masive de migranți. Totodată, a provocat deja critici privind respectarea drepturilor fundamentale și controlul asupra activității agenției.
Frontex ar putea interveni și în afara Uniunii Europene
Una dintre cele mai importante schimbări propuse de Comisia Europeană este extinderea mandatului Frontex dincolo de frontierele UE. Agenția ar urma să primească resurse suplimentare și competențe pentru a sprijini inclusiv țările din afara Uniunii Europene. Aceasta va ajuta la returnarea migranților către statele lor de origine.
În prezentarea inițiativei, Magnus Brunner, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, a subliniat că Frontex ar trebui să devină principalul organism european responsabil de coordonarea returnărilor.
„Astăzi propunem ca Frontex să devină actorul central al UE în domeniul returnărilor”, a declarat Brunner.
Potrivit acestuia, reforma ar permite agenției să răspundă mai rapid la situațiile de urgență de la frontiere.
Forță de reacție rapidă, mobilizată în 24 de ore
Comisia Europeană dorește ca Frontex să dispună de o capacitate operațională de intervenție imediată. Planul include crearea unei forțe de reacție rapidă care să poată fi desfășurată în termen de 24 de ore. Aceasta ar urma să sprijine statele membre în situații de presiune migratorie ridicată. În plus, va contribui la identificarea timpurie a riscurilor.
„Va putea acționa mai rapid, cu o forță de reacție rapidă care poate fi desfășurată în 24 de ore și care poate identifica riscurile din timp, înainte ca un eveniment să devină o criză”, a explicat comisarul european.
Măsura este prezentată drept un răspuns la dificultățile întâmpinate de autoritățile europene în gestionarea unor sosiri neașteptate și de mare amploare.
Frontex ar putea ajunge la 30.000 de agenți
Propunerea legislativă prevede extinderea treptată a corpului permanent al Frontex la 30.000 de agenți. Pentru atingerea acestui obiectiv, Comisia intenționează să creeze o nouă structură, denumită „Rezerva europeană pentru frontiere și returnări”.
Aceasta ar urma să includă 17.000 de agenți care vor rămâne la dispoziția statelor membre. Mai mult, aceștia vor putea fi mobilizați atunci când situația o impune. Noua structură ar completa capacitățile operaționale existente și ar consolida sprijinul oferit autorităților naționale. Extinderea personalului ar urma să fie realizată gradual, în funcție de implementarea legislației și de resursele disponibile.
Un nou centru european pentru coordonarea returnării migranților
Comisia Europeană propune și înființarea unui Centru european de coordonare a returnărilor, în cadrul Frontex. Noua structură ar avea rolul de a organiza și sprijini procedurile prin care persoanele fără drept de ședere sunt returnate în țările de origine.
Mandatul extins ar acoperi întregul proces, de la consilierea pentru întoarcerea voluntară. De asemenea, include organizarea operațiunilor de returnare și acordarea de sprijin pentru reintegrare. Guvernele europene susțin că actualul sistem este insuficient de eficient. În consecință, numeroși migranți cărora li s-a dispus părăsirea teritoriului UE rămân în continuare în statele membre.
Reforma urmărește să îmbunătățească coordonarea dintre autoritățile naționale și agenția europeană.
Criza migratorie din Ceuta a accelerat propunerea
Inițiativa vine după evenimentele din Ceuta, enclavă spaniolă situată pe coasta Africii de Nord, la granița cu Marocul. La sfârșitul lunii iulie, peste 72.000 de persoane au sosit în Ceuta din Maroc, într-un episod care a reaprins dezbaterea privind gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Majoritatea persoanelor sosite au părăsit ulterior enclava.
Deși numărul sosirilor neregulamentare în UE a scăzut, amploarea episodului din Ceuta a fost invocată de mai multe state membre drept argument pentru consolidarea instrumentelor europene de control al frontierelor. Guvernele europene au intensificat în ultimii ani presiunile pentru politici migratorii mai restrictive și proceduri de returnare mai eficiente.
Comisia propune monitorizarea rețelelor sociale pentru riscurile de la frontiere
Un alt element al reformei este crearea unui centru online de monitorizare. Acesta ar urma să urmărească evoluțiile legate de frontiere pe platformele de socializare. În plus, va sprijini măsurile împotriva conținutului asociat riscurilor de securitate la granițe.
Comisia prezintă această componentă drept un instrument pentru identificarea și evaluarea mai rapidă a situațiilor care ar putea afecta securitatea frontierelor. Propunerea nu detaliază, în informațiile prezentate, toate mecanismele de supraveghere și garanțiile care ar urma să însoțească această activitate.
Organizațiile pentru drepturile omului critică reducerea controlului asupra Frontex
În timp ce mandatul operațional al agenției ar urma să fie extins, propunerea prevede și restrângerea atribuțiilor structurii interne de supraveghere a respectării drepturilor fundamentale. Plângerile ar urma să fie transmise autorităților naționale pentru soluționare.
Această schimbare a provocat îngrijorări privind responsabilitatea instituțională și capacitatea de investigare a eventualelor încălcări ale drepturilor migranților. Organizațiile pentru drepturile omului și unii europarlamentari au criticat direcția reformei.
Europarlamentar: Frontex riscă să devină o versiune europeană a ICE
Tineke Strik, europarlamentară olandeză din grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană, a acuzat Comisia că răspunde presiunilor politice populiste și ale extremei drepte în domeniul migrației.
„Comisia face concesii populismului și extremei drepte în privința migrației”, a declarat Strik.
Ea a susținut că gestionarea frontierelor trebuie să aibă la bază respectarea drepturilor omului.
„Avem nevoie de o abordare a gestionării frontierelor bazată pe drepturile omului, iar Frontex joacă un rol esențial. În schimb, Comisia riscă să transforme Frontex într-o versiune europeană a ICE”, a afirmat europarlamentara.
ICE este agenția americană pentru imigrație și aplicarea legislației vamale, responsabilă inclusiv de operațiuni de reținere și deportare a migranților. Comparația făcută de Strik reflectă criticile sale la adresa propunerii, nu o caracterizare oficială a viitorului mandat Frontex.
Ce urmează pentru reforma Frontex?
Inițiativa prezentată de Comisia Europeană este, în această etapă, o propunere legislativă, nu o modificare deja intrată în vigoare. Pentru a deveni aplicabile, noile atribuții și structuri vor trebui să parcurgă procedurile legislative ale Uniunii Europene.
Dezbaterea se anunță importantă, deoarece statele membre solicită instrumente mai eficiente de gestionare a migrației. Între timp, organizațiile pentru drepturile omului cer garanții clare împotriva abuzurilor.
Reforma propusă ar transforma Frontex într-un actor cu atribuții extinse în controlul frontierelor și returnarea migranților, inclusiv în afara UE. Principala controversă privește echilibrul dintre eficiența operațională, responsabilitatea instituțională și protecția drepturilor fundamentale.
