Elevii din suburbiile defavorizate ale Parisului au declanșat o mișcare de protest care s-a extins în întreaga Franță. Zeci de mii de tineri și susținători ai acestora reclamă școli degradate, clase supraaglomerate și lipsa profesorilor, în timp ce manifestațiile au devenit o problemă politică majoră pentru guvern.
Maisa, o elevă de 17 ani dintr-o suburbie săracă a Parisului, visează să devină profesoară de limba engleză. În această săptămână, ea s-a alăturat protestelor care au cuprins țara.
La liceul Le Corbusier din Aubervilliers, în departamentul Seine-Saint-Denis, manifestanții spun că școlile din cartierele sărace se confruntă cu cele mai dificile condiții.
„Anul trecut am susținut examenul de franceză de la liceu fără să avem profesor de franceză, iar profesorii au un impact uriaș”, a declarat Maisa.
„Acestea nu sunt condiții în care să poți învăța.”
Proteste la peste 1.200 de licee din Franța
În această săptămână, manifestațiile au cuprins peste 1.200 de licee franceze.
În unele cazuri, poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și proiectile de cauciuc. Peste 5.000 de persoane au fost arestate, iar unii protestatari au suferit răni grave, inclusiv leziuni la ochi, dinți sparți și lovituri la cap.
Ministrul de Interne Laurent Nuñez a descris situația drept un „climat de violență inacceptabilă” și a cerut restabilirea ordinii.
„Adresa noastră nu ar trebui să ne decidă viitorul”
Amelia, în vârstă de 15 ani, s-a alăturat protestului din fața liceului Le Corbusier. Ea purta o pancartă pe care scria: „Adresa noastră nu ar trebui să ne decidă viitorul”.
Adolescenta a spus că protestează pentru ca elevii din suburbiile sărace să beneficieze de aceleași drepturi și condiții ca tinerii din alte regiuni ale Franței.
„Autoritățile din educație nu investesc suficient în suburbii. Este o discriminare de clasă și rasistă”, a declarat ea.
Suburbiile Parisului influențează tot mai mult politica națională
Ulysse Rabaté, politolog la Universitatea Paris 8, consideră că protestele arată influența tot mai mare a cartierelor urbane marginalizate asupra politicii naționale.
„Atunci când serviciile publice și educația publică se prăbușesc, cei care resimt cel mai mult și cel mai violent efectele sunt cei aflați la baza societății”, a spus Rabaté.
Protestele și blocajele au început săptămâna trecută și au devenit rapid o problemă politică pentru guvern. Mișcarea coincide cu prezentarea bugetului pentru 2027, care include reduceri de cheltuieli contestate.
Bugetul educației crește sub rata inflației
Bugetul educației ar urma să crească cu 1,7%, sub nivelul inflației, până la 65,53 miliarde de euro, fără a include pensiile profesorilor.
Ministerul Educației nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Ministrul Educației, Édouard Geffray, a declarat însă că domeniul rămâne o prioritate. El a explicat creșterea bugetară sub nivelul inflației prin scăderea populației.
Protestele au început în suburbiile Parisului, unde nivelul sărăciei este ridicat. Ulterior, manifestațiile s-au extins în capitală și în alte orașe, inclusiv Marsilia, Strasbourg, Tours și Lille.
Ore anulate din cauza lipsei profesorilor
La liceul Le Corbusier, orele la mai multe discipline au fost anulate încă de la începutul anului școlar din cauza lipsei profesorilor. Printre materiile afectate se numără matematica, disciplinele umaniste, limba engleză și sportul, potrivit Karimei Kara Ali, reprezentant ales al părinților.
În Seine-Saint-Denis, două treimi dintre licee au participat joi la proteste, potrivit sindicatului CGT. Elevii, profesorii și părinții din patru localități au reclamat condiții insalubre și lipsa cronică de personal, inclusiv de asistente medicale și asistenți sociali.
Două treimi dintre școli ar avea posturi didactice neocupate
Louise Paternoster, reprezentantă a filialei din Seine-Saint-Denis a sindicatului din educație afiliat CGT, susține că regiunea nu primește resurse suficiente pentru numărul și nevoile elevilor săi.
Potrivit unui sondaj realizat de sindicat, două treimi dintre școlile din departament au posturi de profesori neocupate.
„Elevii noștri pierd ore de studiu. Unele școli nu au apă potabilă. Nu suntem tratați la fel ca alte departamente”, a declarat Paternoster. Ea a pus deficitul de personal și pe seama eliminării la nivel național a 3.256 de posturi didactice în 2026.
Profesorii se alătură elevilor
În Pantin, la marginea de nord-est a Parisului, profesoara Dilan Roche s-a alăturat elevilor care protestau în fața școlii. Ea a spus că dorește atât să le susțină revendicările, cât și să îi protejeze în timpul intervențiilor poliției.
„Ceea ce au scris ei pe pancarte am scris și noi într-o scrisoare adresată autorității locale pentru educație: clase supraaglomerate, lipsa asistentelor medicale, lipsa asistenților sociali – ceea ce reprezintă o problemă pentru elevii cu dificultăți de învățare, dintre care mulți trăiesc în condiții precare”, a declarat Roche.
Cheltuielile pentru fiecare elev au stagnat
Franța se situează aproximativ la mijlocul clasamentului statelor OCDE în privința cheltuielilor pentru educație.
Totuși, cheltuiala medie pentru fiecare elev din învățământul secundar s-a modificat foarte puțin în ultimul deceniu. Potrivit datelor Ministerului Educației, aceasta a fost de 11.660 de euro în 2024, comparativ cu 11.910 euro în 2010.
Cele mai ample proteste de acest tip din ultimele decenii
Ultima mișcare națională a liceenilor de o amploare comparabilă, care cerea o finanțare mai mare pentru educație, a avut loc în anii 1990.
Profesorul Clémence Cardon-Quint de la Universitatea Paul Valéry, care studiază finanțarea educației, spune că protestele de atunci au urmat extinderii puternice a accesului la bacalaureat, fără ca școlile să primească suficiente resurse suplimentare.
Mișcarea a obținut o creștere a finanțării. Ulterior însă, cheltuielile pentru fiecare elev au stagnat, chiar dacă responsabilitățile școlilor au continuat să crească.
Cardon-Quint a menționat și introducerea în 2018 a sistemului de admitere universitară Parcoursup, criticat de unii elevi și profesori pentru lipsa de transparență și pentru caracterul considerat discriminatoriu.
„Într-o perioadă de restricții bugetare, este mai dificil să reduci inegalitățile”, a declarat Cardon-Quint.
