Curtea Supremă a SUA începe luni un nou mandat de nouă luni, cu mai multe dosare legate de politicile și exercitarea puterii prezidențiale de către Donald Trump. Aceste cazuri vor testa din nou limitele autorității președintelui în raport cu Congresul și sistemul judiciar.
Curtea, care are o majoritate conservatoare de 6 la 3, și-a încheiat precedentul mandat în iunie. Perioada a fost dominată de dispute juridice privind exercitarea puterilor prezidențiale de către Trump.
Președintele republican a obținut mai multe victorii importante, dar a suferit și o serie de înfrângeri.
Imigrația și deportările ajung din nou la Curtea Supremă
Noul mandat ar urma să continue în aceeași direcție. Acest lucru se datorează numărului de cazuri pe care administrația Trump încearcă să le aducă în fața celei mai înalte instanțe americane.
Curtea a acceptat deja să analizeze două politici importante din agenda administrației privind imigrația și deportările.
Prima vizează detenția obligatorie fără o audiere pentru stabilirea cauțiunii. A doua privește expulzarea rapidă a persoanelor către alte țări decât cele de origine.
Administrația a depus și apeluri privind interdicția impusă persoanelor transgender în armată și reducerea granturilor academice. De asemenea, au existat eforturi de numire a procurorilor federali și suspendarea azilului la frontiera dintre SUA și Mexic.
Curtea va decide în următoarele săptămâni și luni dacă va analiza aceste dosare.
Experții analizează limitele puterii prezidențiale
În perioada Trump, activitatea Curții Supreme a fost marcată de cazurile privind un președinte dispus să acționeze rapid. Acesta a vrut să testeze limitele autorității executive.
Jenny Breen, profesoară la Syracuse University College of Law, consideră că instanța a facilitat în numeroase situații extinderea puterii prezidențiale.
„Curtea Supremă a facilitat în mod constant eforturile administrației Trump de a transforma radical amploarea puterii prezidențiale în Statele Unite”, a declarat Breen.
Potrivit acesteia, unele dintre înfrângerile lui Trump au fost legate de preocupările judecătorilor privind riscul destabilizării economice.
Ea a indicat drept exemple deciziile împotriva tarifelor globale impuse de Trump. A menționat și tentativa acestuia de a demite un guvernator al Rezervei Federale.
Trump a pierdut și în dosare privind cetățenia și Garda Națională
În mandatul precedent, Curtea Supremă a respins și unele dintre demersurile administrației privind restrângerea cetățeniei prin naștere. În plus, a respins și trimiterea trupelor Gărzii Naționale în zona orașului Chicago.
În alte situații, instanța i-a permis lui Trump să continue aplicarea unor politici importante. Acest lucru s-a întâmplat în timp ce legalitatea acestora era contestată în instanțele inferioare.
Aceste politici au vizat imigrația, persoanele transgender și reducerea finanțărilor pentru cercetare.
Într-o decizie importantă care a anulat un precedent din 1935, Curtea i-a permis lui Trump să exercite un control mai mare asupra autorităților federale independente. Astfel, s-a extins puterea președinției asupra acestora.
Experți: Curtea favorizează un executiv puternic, dar există limite
Mai mulți specialiști în drept consideră că majoritatea Curții Supreme susține o putere executivă puternică. Totodată, poate interveni atunci când acțiunile președintelui depășesc cadrul stabilit de legile adoptate de Congres.
„În acele rare situații în care Curtea Supremă i s-a opus președintelui Trump, a făcut-o prin aplicarea legilor federale”, a declarat Daphna Renan, profesoară la Harvard Law School și specialistă în puterea prezidențială.
Renan consideră, în schimb, că deciziile prin care Curtea a invalidat sau limitat anumite legi federale referitoare la președinție au extins spațiul de acțiune al lui Trump. Ca exemplu, ea a indicat disputa privind controlul asupra autorităților independente.
„Nu este nici o aprobare automată, nici o formă de rezistență”
Avocata Morgan Ratner, care a pledat în numeroase cazuri în fața Curții Supreme, a descris abordarea instanței într-un mod diferit.
„Nu este o aprobare automată și nu este nici rezistența”, a spus Ratner.
Potrivit acesteia, judecătorii acordă o atenție deosebită echilibrului dintre cele trei ramuri ale guvernării prevăzute de Constituția SUA: executivă, legislativă și judiciară.
În opinia sa, Trump ar putea avea o poziție juridică mai favorabilă atunci când este vorba despre controlul președintelui asupra funcționarilor din executiv.
Situația se poate schimba însă atunci când președintele intră în domenii care țin mai degrabă de competența Congresului. De asemenea, schimbarea intervine când încearcă să extindă autoritatea acordată prin lege.
Fostul procuror general al SUA: Curtea își afirmă independența
Donald Verrilli, fost solicitor general al SUA în administrația președintelui democrat Barack Obama, consideră că instanța încearcă să își afirme independența față de Casa Albă.
„Curtea își afirmă independența față de președinte”, a declarat Verrilli în timpul unei recente dezbateri la Georgetown University.
El a descris actuala situație drept o confruntare constituțională importantă. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care Trump încearcă să exercite o autoritate executivă foarte extinsă.
Trump îi critică inclusiv pe judecătorii numiți de el
Donald Trump a reacționat dur la unele dintre deciziile nefavorabile ale Curții Supreme.
În ultima perioadă, el i-a criticat inclusiv pe Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh și Amy Coney Barrett. Aceștia sunt cei trei judecători conservatori pe care i-a numit în primul său mandat.
Trump a sugerat că aceștia nu îi sunt suficient de loiali și a declarat că regretă nominalizarea lor. Numirea celor trei a contribuit la formarea actualei majorități conservatoare a Curții.
Din 2020, instanța a adoptat decizii care au restrâns dreptul federal la avort și au extins protecțiile privind armele și libertatea religioasă. De asemenea, a respins politicile universitare de admitere bazate pe criterii rasiale și a limitat puterile agențiilor federale.
Interdicția privind persoanele transgender din armată, din nou în atenție
Unul dintre dosarele care ar putea ajunge în fața Curții Supreme privește interdicția impusă de Trump persoanelor transgender în armată.
Administrația contestă o decizie judecătorească. Potrivit acesteia, politica părea motivată de intenția neconstituțională de a afecta un grup nepopular din punct de vedere politic.
Într-un litigiu separat, majoritatea conservatoare a Curții a permis anul trecut intrarea în vigoare a interdicției pe durata procesului.
În alte cazuri, majoritatea Curții s-a pronunțat împotriva sportivilor transgender din școli. De altfel, a permis administrației să limiteze opțiunile privind identitatea de gen în pașapoarte și a permis statelor să interzică anumite tratamente medicale de afirmare a genului pentru minorii transgender.
Alte dosare vizează drepturile persoanelor transgender și armele
Într-un caz care va fi analizat în acest mandat, administrația Trump susține demersul unor părinți din statul Washington. Aceștia contestă legi privind protecția minorilor transgender fugari care solicită îngrijiri de afirmare a genului în centre de adăpost.
Un alt dosar important, programat pentru dezbateri în decembrie, privește restricțiile impuse la nivelul statelor asupra puștilor de tip „assault-style”.
Administrația Trump susține contestarea acestor restricții. Prin urmare, cazul ar putea oferi Curții Supreme o nouă ocazie de a stabili limitele constituționale ale reglementării armelor de foc.
