România este vizată de amenințări hibride și campanii de dezinformare atribuite Federației Ruse. Specialiști consultați de TVR Info susțin necesitatea unei coordonări mai clare între instituțiile statului. Una dintre propunerile discutate este crearea unei structuri specializate în combaterea războiului informațional și cognitiv.
Subiectul securității informaționale revine în atenție într-un context în care mai multe state europene își consolidează mecanismele destinate identificării și contracarării campaniilor de influență și dezinformare. În România, problema nu se limitează la informațiile false distribuite online. În plus, privește un spectru mai larg de amenințări hibride, inclusiv tentative de influențare a opiniei publice și acțiuni care urmăresc diminuarea încrederii în instituțiile statului.
Specialiștii cer o mai bună coordonare a instituțiilor
Potrivit relatării TVR Info, specialiștii consultați consideră că România are nevoie de un mecanism instituțional mai bine coordonat pentru a răspunde războiului informațional.
Fostul consilier prezidențial Iulian Fota susține că ar trebui stabilită cel puțin instituția care să coordoneze activitatea în acest domeniu. Astfel, structurile statului cu atribuții relevante ar putea acționa coerent. Crearea unei asemenea structuri ar presupune însă stabilirea clară a atribuțiilor și a limitelor sale. Acest lucru este necesar într-un domeniu care implică atât securitatea națională, cât și protejarea libertății de exprimare.
Amenințările hibride atribuite Rusiei, în atenția autorităților
Autoritățile române au semnalat în mai multe situații existența unor amenințări hibride atribuite Federației Ruse. În septembrie 2026, SRI a anunțat că, împreună cu DIICOT, MAI, structuri ale Ministerului Apărării și parteneri externi, a prevenit o acțiune de sabotaj pe teritoriul României. Potrivit informațiilor comunicate atunci, investigația a identificat un tipar asemănător celui atribuit unor rețele coordonate de entități din Federația Rusă.
Într-un alt caz, Ministerul Apărării a avertizat asupra distribuirii în mediul online a unor hărți provenite de pe platforme neoficiale. Acestea sugerau în mod eronat prezența unor drone în spațiul aerian al României. MApN a explicat că respectivele platforme nu au acces la datele radarelor militare și pot utiliza estimări sau informații neconfirmate.
Dezinformarea, parte a unui fenomen mai larg
Războiul informațional poate include răspândirea coordonată a unor informații false sau înșelătoare. De asemenea, presupune exploatarea unor teme care provoacă tensiuni sociale. Mai mult, cuprinde amplificarea artificială a unor narațiuni în mediul online. În acest context, combaterea dezinformării nu înseamnă doar eliminarea unor postări false. Specialiștii discută despre identificarea campaniilor coordonate, verificarea surselor și creșterea capacității populației de a diferenția informațiile credibile de conținutul manipulator.
În același timp, atribuirea unei campanii de influență unui actor statal necesită probe și evaluări instituționale. Astfel, afirmațiile individuale sau conținutul fals apărut pe internet nu demonstrează automat existența unei operațiuni coordonate.
România și provocarea războiului informațional
Dezbaterea privind crearea unei structuri specializate arată că securitatea informațională devine o componentă tot mai importantă a securității naționale. Experții citați de TVR Info susțin necesitatea unei coordonări mai eficiente între instituțiile care au deja atribuții în domeniu. Rămâne de stabilit dacă România va opta pentru o instituție nouă sau pentru consolidarea și coordonarea mecanismelor existente.
În orice variantă, o asemenea politică publică ar trebui să stabilească transparent atribuțiile instituțiilor implicate. Totodată, să păstreze distincția dintre combaterea operațiunilor coordonate de manipulare și libera exprimare a opiniilor, inclusiv a celor critice față de autorități.
Sursa: Brasovstiri.ro
