Șapte din zece români nu investesc în acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții sau ETF-uri, deși 60% sunt conștienți că inflația poate diminua în timp valoarea economiilor. Totuși, lipsa banilor disponibili, teama de pierderi și nivelul redus de informare financiară se numără printre principalele motive. Aceste concluzii apar potrivit unui studiu realizat de Ipsos pentru ING Research.
Cercetarea arată că numai 29% dintre respondenții din România investesc în prezent, față de 41% la nivel european. În același timp, 30% dintre români declară că nu au investit niciodată, dar iau în calcul această posibilitate pentru viitor.
Datele vin într-un context în care presiunea financiară asupra gospodăriilor rămâne ridicată. 51% dintre respondenții români spun că le este greu sau că abia reușesc să acopere cheltuielile curente, comparativ cu o medie europeană de 44%.
De ce nu investesc românii
Cea mai frecventă explicație este lipsa banilor disponibili. 40% dintre cei chestionați spun că au prea puține economii pentru a investi, 35% se tem de riscurile asociate investițiilor. În plus, 33% consideră că nu au suficiente cunoștințe în domeniu.
Situația scoate în evidență diferența dintre conștientizarea efectelor inflației și disponibilitatea de a plasa economiile în instrumente financiare. Potrivit cercetării, 60% dintre respondenți înțeleg că păstrarea banilor fără obținerea unui randament suficient poate conduce la diminuarea puterii lor de cumpărare.
Aproape jumătate dintre participanți, 46%, consideră totuși că nu este necesară o rezervă financiară foarte mare înainte de a începe să investească.
Românii preferă investițiile considerate mai sigure
Atitudinea prudentă față de bani se observă și atunci când respondenții trebuie să aleagă între risc și potențialul de câștig.
61% dintre români ar prefera o investiție percepută drept sigură, chiar dacă aceasta oferă un randament mai redus. În locul unei variante cu risc mai mare și cu posibilitatea unui câștig superior, ei preferă siguranța.
În același timp, 51% spun că ar putea păstra o parte dintre economii investită timp de mai mulți ani. Chiar dacă valoarea investiției ar fluctua, acest comportament ar putea continua.
Toleranța la pierderi rămâne însă limitată. 46% afirmă că ar fi tentați să vândă dacă investiția lor ar scădea cu 10% în decurs de câteva luni. Aceste răspunsuri descriu percepțiile participanților la sondaj și nu înseamnă că un anumit produs financiar este potrivit sau nepotrivit pentru o persoană.
Aurul, văzut de cei mai mulți drept investiția cu potențial pe termen lung
Atunci când au fost întrebați ce active cred că ar putea genera cele mai bune randamente într-un interval de zece ani, 58% dintre respondenții români au indicat aurul.
Conturile de economii sunt menționate de 37%. În timp ce 28% consideră că acțiunile sau fondurile de acțiuni ar putea genera cele mai bune randamente în acest interval.
Este vorba despre așteptările respondenților, nu despre prognoze privind performanța viitoare a acestor active. Randamentele investițiilor nu sunt garantate, iar evoluțiile din trecut nu asigură rezultate similare în viitor.
În privința riscului, criptomonedele ies clar în evidență: 59% dintre participanții români le consideră cea mai riscantă variantă dintre soluțiile analizate.
Aproape jumătate ar cere ajutorul unui specialist
Studiul indică și o cerere pentru produse financiare mai ușor de înțeles și pentru acces la informații specializate.
48% dintre respondenți ar apela la un profesionist pentru a înțelege mai bine conceptele legate de investiții. De asemenea, 47% ar solicita ajutor pentru compararea produselor disponibile.
Produsele mai simple sau cu costuri mai reduse ar putea, de asemenea, să încurajeze o parte dintre persoanele care în prezent nu investesc.
Românii sunt îngrijorați și de viitoarea pensie
Incertitudinea financiară se extinde și asupra perioadei de după retragerea din activitate.
Potrivit cercetării, 69% dintre respondenți consideră că sistemul public de pensii este sub presiune. Totuși, numai aproximativ unul din trei crede că pensia de stat îi va putea acoperi nevoile pe întreaga perioadă a pensionării.
În acest context, 65% consideră importantă pregătirea financiară pentru pensie. Cu toate acestea, doar 37% se așteaptă ca totalul resurselor financiare pe care le vor avea la pensionare să fie suficient.
Studiul a inclus peste 1.000 de respondenți din România
Cercetarea a fost realizată de Ipsos pentru ING Research în perioada 27 iulie – 7 august 2026, în rândul persoanelor cu vârsta de peste 18 ani.
Au fost incluse 11 țări: Belgia, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia, România, Spania, Elveția, Turcia și Regatul Unit. Pentru România, rezultatele prezentate au la bază un eșantion de 1.002 respondenți.
ING derulează periodic cercetări privind comportamentul financiar al consumatorilor. Un alt studiu ING Consumer Research publicat în 2026 arăta că opt din zece români consideră că educația financiară ar trebui predată în școală.
Sursa: agerpres.ro
