Parlamentul din Kosovo l-a reales duminică pe Albin Kurti în funcția de prim-ministru, după ce partidul său s-a clasat pe primul loc la alegerile din iunie. Noul guvern a trecut de votul legislativului. Totuși, criza politică nu s-a încheiat. Dacă deputații nu reușesc să aleagă un nou președinte, Kosovo ar putea ajunge din nou la alegeri anticipate. Ar fi pentru a patra oară în numai doi ani.
Albin Kurti a primit 62 de voturi în Parlamentul cu 120 de locuri, obținând astfel sprijinul necesar pentru un nou mandat la conducerea guvernului. Înaintea votului, premierul a promis că noul mandat se va concentra asupra securității și prosperității populației.
„Acest mandat înseamnă restabilirea puternică a securității și prosperității pentru cetățeni”, a declarat Kurti.
El a criticat și seria de alegeri care a marcat politica din Kosovo. De asemenea, a susținut că scrutinurile repetate au întrerupt activitatea guvernului.
Alegerea președintelui poate provoca o nouă criză
Principalul obstacol pentru stabilizarea situației politice este acum alegerea unui nou președinte.
La sfârșitul lunii august, Kurti a ajuns la un acord cu formațiunea de opoziție Liga Democratică din Kosovo (LDK) pentru susținerea profesorului de drept Bekim Sejdiu la președinție. LDK are 18 deputați.
La numai o zi după încheierea acordului, șase parlamentari ai partidului au anunțat însă că nu vor respecta decizia conducerii. Această revoltă internă pune sub semnul întrebării existența voturilor necesare pentru alegerea lui Sejdiu.
Sunt necesare două treimi din voturi
Funcția de președinte al Kosovo are în mare parte un caracter ceremonial, însă alegerea șefului statului necesită o majoritate calificată. Pentru desemnarea președintelui sunt necesare două treimi din voturile Parlamentului.
Deocamdată, nu este clar când va avea loc votul. Dacă legislativul nu reușește să aleagă un nou președinte, țara va trebui să organizeze din nou alegeri anticipate. Ar fi al patrulea scrutin anticipat din Kosovo în numai doi ani.
Opoziția a boicotat votul pentru guvern
Tensiunile politice au fost vizibile și în timpul ședinței de duminică. Două formațiuni de opoziție, Partidul Democrat din Kosovo (PDK) și Alianța, au boicotat sesiunea. Acestea au anunțat că vor solicita Curții Constituționale să stabilească dacă legea a fost încălcată în momentul constituirii Parlamentului.
Nici LDK nu a participat la votul pentru instalarea noului guvern. În aceste condiții, deși Kurti a obținut voturile necesare pentru a rămâne premier, disputele dintre principalele forțe politice continuă.
Instabilitatea afectează drumul Kosovo către UE
Kosovo se numără printre cele mai sărace țări din Europa și urmărește aderarea la Uniunea Europeană. Bruxellesul a transmis în repetate rânduri că țara are nevoie de instituții stabile, capabile să adopte și să implementeze reformele necesare procesului de integrare.
Crizele politice succesive au întârziat reformele și au încetinit accesul Kosovo la finanțările europene. Prin urmare, realegerea lui Albin Kurti rezolvă doar una dintre problemele politice imediate. Următorul test decisiv va fi alegerea președintelui.
Un nou eșec în Parlament ar putea trimite din nou alegătorii la urne. Totodată, ar prelungi instabilitatea instituțională într-un moment în care Kosovo încearcă să își accelereze apropierea de Uniunea Europeană.
