OpenAI a anunțat că un sistem experimental de inteligență artificială a produs o demonstrație pentru problema existenței și regularității ecuațiilor Navier–Stokes, una dintre cele șapte „Probleme ale Mileniului”. Rezultatul a fost obținut cu ajutorul a aproximativ 10.000 de agenți AI care au lucrat în paralel. Totuși, validarea de către comunitatea matematică rămâne esențială înainte ca problema să poată fi considerată definitiv închisă.
Ce susține că a demonstrat OpenAI
Ecuațiile Navier–Stokes descriu mișcarea fluidelor și au aplicații în domenii foarte diferite. De exemplu, acestea sunt folosite în aerodinamică și prognoze meteorologice până la studiul circulației sângelui. Marea întrebare matematică este dacă, în trei dimensiuni și pornind de la condiții inițiale netede, soluțiile ecuațiilor pot dezvolta o singularitate într-un timp finit.
OpenAI afirmă că sistemul său a construit o demonstrație analitică, însoțită de o formalizare în Lean. Potrivit companiei, o mișcare inițial netedă poate ajunge la o asemenea singularitate. Mai exact, compania spune că rezultatul stabilește variantele „C” și „D” din formularea oficială a problemei.
Un vârtej care devine tot mai rapid
În construcția matematică prezentată de OpenAI apare un vârtej care se contractă și se alungește progresiv. În același timp, viteza fluidului crește fără limită într-un interval finit, deși energia sistemului rămâne finită. Acest comportament reprezintă singularitatea pe care matematicienii încearcă de decenii să stabilească dacă ecuațiile Navier–Stokes o permit. Este important că aceasta este o afirmație despre comportamentul unui model matematic. Nu este o predicție că un fluid real ar ajunge efectiv la viteză infinită.
Aproximativ 10.000 de agenți AI au lucrat în paralel
La fel de spectaculoasă ca rezultatul este metoda folosită pentru obținerea sa. OpenAI afirmă că a mobilizat un sistem cu aproximativ 10.000 de agenți AI concurenți. Agenții au fost organizați în grupuri și au explorat abordări diferite ale problemei. În plus, aceștia au avut posibilitatea să folosească instrumente software, să ruleze cod și să consulte o versiune stocată a internetului. Codex a fost utilizat ulterior pentru reunirea și transferarea celor mai promițătoare idei între grupurile de agenți.
Soluția ar fi apărut după 88 de ore
Experimentul a început la 1 septembrie. Potrivit OpenAI, agenții au ajuns la soluția pentru Navier–Stokes pe 5 septembrie, după aproximativ 88 de ore. Formalizarea și verificarea în Lean au mai necesitat aproximativ 17 ore, această etapă fiind realizată cu ajutorul GPT-6 Astra.
Volumul de procesare a fost enorm. Pentru problema Navier–Stokes, agenții au schimbat aproximativ 2,7 milioane de mesaje. De asemenea, au produs circa 130 de miliarde de tokeni de ieșire. Pentru toate problemele matematice abordate în cadrul experimentului au fost utilizate aproximativ 300 de miliarde de tokeni.
Modelul folosit este unul intern
OpenAI precizează că demonstrația nu a fost realizată exclusiv cu GPT-6 Astra. Compania antrenează din 28 august un nou model intern despre care afirmă că prezintă performanțe deosebite în matematică. Acesta este semnificativ mai capabil decât GPT-6 Astra. Antrenarea sa este încă în desfășurare. Anunțul oficial despre soluția Navier–Stokes a fost publicat de OpenAI pe 8 septembrie 2026.
De ce este problema Navier–Stokes atât de importantă
Ecuațiile au la bază lucrările realizate în secolul al XIX-lea de Claude-Louis Navier și George Gabriel Stokes.
În 1934, Jean Leray a demonstrat existența unor soluții într-un sens generalizat. Însă întrebarea dacă acestea rămân întotdeauna netede a continuat să fie una dintre problemele fundamentale ale matematicii. În anul 2000, Clay Mathematics Institute a inclus problema Navier–Stokes printre cele șapte „Millennium Prize Problems”. Fiecare rezolvare primește câte un milion de dolari.
OpenAI nu vrea premiul de un milion de dolari
Compania afirmă că nu intenționează să revendice premiul acordat pentru rezolvarea problemei. OpenAI prezintă experimentul în primul rând ca pe o demonstrație a progresului sistemelor AI în cercetarea științifică și matematică.
Dispută în jurul unor cercetări desfășurate în paralel
Anunțul are și o componentă controversată. OpenAI spune că a aflat pe 1 septembrie zvonuri despre progrese realizate în legătură cu Problemele Mileniului. Aceste informații s-au dovedit ulterior asociate cercetărilor lui Levent Alpöge și Tristan Buckmaster.
Compania susține că echipa și agenții săi nu au avut acces la munca celor doi înainte ca aceasta să devină publică. OpenAI precizează, de asemenea, că rezultatele sunt diferite. Totuși, compania admite că nu poate exclude complet posibilitatea ca date anonimizate provenite din utilizarea produselor sale să fi contribuit anterior la îmbunătățirea modelelor.
Problema nu trebuie considerată încă definitiv închisă
Există o diferență importantă între OpenAI a publicat o demonstrație despre care afirmă că rezolvă problema și problema Navier–Stokes este recunoscută oficial ca rezolvată. Chiar pagina de cercetare a OpenAI descrie rezultatul drept o soluție „propusă”. În plus, site-ul Clay Mathematics Institute continuă să prezinte Navier–Stokes drept o problemă pentru care nu există încă o demonstrație acceptată. Prin urmare, formularea prudentă pentru moment este că OpenAI susține că a rezolvat problema Navier–Stokes și a publicat demonstrația. Totuși, comunitatea matematică trebuie să o examineze independent.
Dacă demonstrația va trece procesul riguros de verificare și va fi acceptată, rezultatul ar reprezenta atât un moment major pentru matematică. De asemenea, ar fi una dintre cele mai spectaculoase demonstrații de până acum ale capacității inteligenței artificiale de a contribui la cercetarea fundamentală.
Sursa: Descopera.ro
