Competențele dobândite de elevii din liceele din România sunt insuficient corelate cu cerințele reale ale angajatorilor. Concluzia apare într-un audit al Curții de Conturi, care arată că piața muncii nu este integrată sistematic în elaborarea politicilor curriculare. Problemele sunt mai evidente în cazul filierei teoretice. În schimb, învățământul tehnologic și profesional beneficiază de o colaborare mai strânsă cu mediul economic.
Curtea de Conturi: Legătura dintre liceu și piața muncii este insuficientă
Raportul „Audit al performanței: Răspunsul educațional la cerințele pieței muncii” analizează modul în care pregătirea oferită elevilor de liceu răspunde nevoilor angajatorilor. Auditul a fost realizat în perioada aprilie-noiembrie 2025 și a analizat intervalul 2022-2024.
Una dintre principalele concluzii este că politicile curriculare pentru liceu sunt elaborate și actualizate fără integrarea sistematică a cerințelor pieței muncii. În consecință, competențele dobândite de elevi nu sunt suficient corelate cu ceea ce solicită angajatorii.
Angajatorii nu sunt consultați sistematic la elaborarea curriculumului
Actualizarea curriculumului ia în considerare mai mulți factori, precum digitalizarea, competențele-cheie, tendințele internaționale din educație, evaluările naționale, rezultatele PISA și feedbackul primit de la profesori și elevi. Curtea de Conturi constată însă că reprezentanții pieței muncii nu sunt consultați în mod sistematic în procesul de elaborare a curriculumului.
Această situație limitează posibilitatea ca programa școlară să răspundă rapid transformărilor din economie și cererii de noi competențe.
Liceele tehnologice au un avantaj
Raportul evidențiază o diferență importantă între filierele liceale. Învățământul tehnologic și cel profesional beneficiază într-o măsură mai mare de parteneriate cu firmele, stagii de practică și posibilitatea adaptării pregătirii la cerințele economice locale. În schimb, filiera teoretică rămâne concentrată în principal asupra competențelor generale și transversale. Ea este fără o conexiune la fel de concretă cu piața muncii.
Colaborarea cu firmele depinde adesea de conducerea liceului
O altă problemă identificată este lipsa unor structuri dedicate care să mențină permanent legătura dintre școli și angajatori. Potrivit auditului, asemenea mecanisme lipsesc la nivelul Ministerului Educației, al inspectoratelor și al liceelor. În practică, parteneriatele locale ajung să depindă frecvent de inițiativa conducerii fiecărei unități de învățământ.
Această situație poate produce diferențe importante între județe și între licee. Astfel, elevii neavând acces egal la stagii de practică, orientare profesională și contacte directe cu mediul economic.
România, în continuare cu probleme majore privind competențele elevilor
Curtea de Conturi plasează problema într-un context mai larg al performanței sistemului educațional. Raportul atrage atenția asupra rezultatelor slabe ale României la evaluările PISA, dar și asupra abandonului școlar și analfabetismului funcțional. În aceste condiții, provocarea nu este doar pregătirea elevilor pentru o anumită profesie. Sistemul trebuie să le ofere competențe de bază și capacitatea de adaptare necesare pentru integrarea socială și profesională.
Statul nu știe suficient de clar ce se întâmplă cu absolvenții
Auditul identifică probleme și în ceea ce privește urmărirea traseului absolvenților după terminarea liceului. Datele sunt colectate prin mecanisme diferite. Însă România nu dispune de un sistem național unitar și interconectat care să ofere o imagine completă asupra parcursului educațional și profesional al absolvenților.
Lipsesc, potrivit auditorilor, atât procedurile standardizate la nivel național, cât și structurile cu personal responsabil pentru colectarea și interpretarea acestor informații. Fără asemenea date, devine mai dificil de stabilit ce specializări conduc la continuarea studiilor. Totodată, devine greu de știut care facilitează angajarea și unde există un dezechilibru între numărul absolvenților și cererea economiei.
Locurile din liceele teoretice nu sunt stabilite suficient în funcție de piața muncii
Curtea de Conturi semnalează o altă vulnerabilitate în stabilirea cifrei de școlarizare. În învățământul tehnologic și profesional sunt luate în considerare cerințele pieței muncii. Pentru liceele teoretice, însă, fundamentarea numărului de locuri se bazează în principal pe gradul de ocupare din anii anteriori și pe opțiunile elevilor.
Raportul constată lipsa unei analize prospective sistematice privind necesarul viitor de competențe și inserția profesională a absolvenților.
Ce recomandă Curtea de Conturi
Instituția solicită dezvoltarea unei relații mai strânse și permanente între sistemul de educație și mediul economic. Printre măsurile recomandate se află analizarea periodică a competențelor formate în liceu în raport cu nevoile reale ale pieței muncii. Se recomandă și folosirea rezultatelor pentru actualizarea politicilor educaționale. Curtea de Conturi cere și un sistem unitar pentru colectarea și actualizarea informațiilor despre traseul absolvenților. În plus, se dorește aplicarea criteriului relevanței atunci când este stabilită cifra de școlarizare.
Concluzia auditului indică astfel o problemă structurală. Nu este suficient ca elevii să termine liceul, dacă pregătirea lor nu ține pasul cu schimbările din economie și cu competențele de care vor avea nevoie după absolvire.
Sursa: Agerpres.ro
