Incendiile, inundațiile și valurile de căldură devin o amenințare tot mai serioasă pentru finanțele publice europene. Cum o mare parte dintre pagube nu este acoperită de asigurări, guvernele riscă să suporte costuri tot mai mari pentru reconstrucție și despăgubiri.
Dezastrele climatice devin o cheltuială recurentă
Fenomenele meteo extreme nu mai sunt privite doar ca șocuri economice izolate. Frecvența lor tot mai mare obligă statele europene să includă riscurile climatice în planificarea bugetară pe termen lung.
Presiunea apare într-un moment dificil. Acum, multe guverne trebuie să găsească bani suplimentari și pentru apărare, pensii și costurile generate de îmbătrânirea populației.
Deficitele publice din zona euro se situează deja, în medie, în jurul nivelului de 3% din PIB.
Pagube de 822 de miliarde de euro în UE
Potrivit datelor Agenției Europene de Mediu citate în analiză, fenomenele meteorologice și climatice extreme au provocat în Uniunea Europeană pierderi economice estimate la 822 de miliarde de euro între 1980 și 2024.
Un semnal de alarmă este ritmul accelerat al pagubelor. Aproximativ un sfert din această sumă a fost înregistrat numai în ultimii patru ani ai perioadei analizate.
Europa este considerată continentul care se încălzește cel mai rapid. Acest lucru amplifică riscurile asociate incendiilor de vegetație, secetei, temperaturilor extreme și inundațiilor.
Doar un sfert dintre pierderi sunt asigurate
Una dintre cele mai mari vulnerabilități este deficitul de protecție prin asigurări. La nivelul UE, numai aproximativ 25% dintre pierderile provocate de catastrofe climatice sunt asigurate, iar în unele state proporția este sub 5%.
Consecința este transferarea unei părți importante a facturii către stat și, implicit, către contribuabili.
Exemplul inundațiilor din 2021 este relevant. În timp ce Belgia a beneficiat de o acoperire mai ridicată prin asigurări, Germania a fost nevoită să mobilizeze aproximativ 30 de miliarde de euro din fonduri publice pentru acoperirea unei mari părți a pagubelor.
Grecia și Portugalia caută noi soluții
Statele cele mai expuse încep să își adapteze politicile. Grecia analizează modalități de creștere a gradului de asigurare și investiții pentru consolidarea infrastructurii de apă și energie, în special în zonele turistice vulnerabile.
Portugalia, după inundațiile severe din 2026, a anunțat planuri pentru introducerea asigurării obligatorii a locuințelor, susținută de mecanisme dedicate dezastrelor naturale.
O altă soluție analizată o reprezintă obligațiunile pentru catastrofe. Prin acestea, o parte din riscurile financiare asociate dezastrelor este transferată investitorilor.
Investițiile în prevenție ar putea reduce factura
Experții avertizează că simpla alocare de bani după producerea dezastrelor nu este sustenabilă. Investițiile în prevenție, infrastructură rezilientă și adaptare climatică pot reduce semnificativ costurile viitoare.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a susținut că investiții ecologice echivalente cu 0,1% din PIB ar putea preveni pierderi economice de până la opt ori mai mari.
Banca Centrală Europeană a propus, la rândul său, un sistem comun de reasigurare public-privat la nivelul UE. Acest sistem ar fi completat de un fond european destinat finanțării dezastrelor.
UE pregătește noi măsuri
Comisia Europeană pregătește un pachet de măsuri privind reziliența climatică și gestionarea riscurilor. Una dintre principalele probleme vizate este diferența tot mai mare dintre valoarea pagubelor provocate de dezastre și nivelul despăgubirilor acoperite prin asigurări.
Miza pentru Europa va fi găsirea unui echilibru între investițiile făcute înaintea dezastrelor și costurile mult mai mari suportate ulterior. În lipsa unor măsuri de adaptare, fenomenele extreme riscă să devină o presiune permanentă asupra bugetelor publice.
