„Nu este războiul nostru”: Europa refuză implicarea în conflictul SUA-Israel cu Iranul
BERLIN/PARIS, 18 martie (Reuters) – Pentru un lider care se definește drept transatlanticist, limbajul cancelarului german Friedrich Merz a fost neobișnuit de direct.
După ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut țărilor aliate să se alăture unei operațiuni globale împotriva Iranului și să trimită nave pentru a redeschide Strâmtoarea Hormuz, unele dintre cele mai apropiate state europene au refuzat.
Germania și Franța resping implicarea militară
Merz a declarat în parlament că Iranul nu trebuie să reprezinte o amenințare pentru vecini, dar a pus sub semnul întrebării strategia războiului SUA-Israel.
„Până în prezent nu există un plan convingător privind succesul acestei operațiuni. Washingtonul nu ne-a consultat și nu a solicitat sprijin european”, a spus acesta.
El a adăugat că Germania nu va participa militar la asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz pe durata conflictului.
Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a fost la fel de categoric: „Nu este războiul nostru, nu noi l-am început”.
Și președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis că țara sa „nu este parte în conflict”.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Europa evită un conflict imprevizibil
Liderii europeni resping implicarea directă în operațiunile militare, temându-se de escaladarea unui conflict imprevizibil și nepopular în rândul populației.
Aceștia consideră că avantajele neimplicării depășesc riscurile pentru relațiile transatlantice, deja tensionate de războiul din Ucraina și disputele comerciale.
Tensiuni cu Trump și presiuni asupra aliaților NATO
Europa este conștientă că o poziție fermă ar putea tensiona relațiile cu SUA, inclusiv în contextul NATO.
Trump a criticat aliații pentru refuzul de a participa la operațiuni și l-a atacat pe premierul britanic Keir Starmer, spunând că „nu este un Winston Churchill”.
Totuși, opinia publică europeană susține în mare parte această poziție. În Marea Britanie, un sondaj arată că 49% dintre cetățeni se opun atacurilor, față de 28% care le susțin.
Reacții politice în Europa
Critici la adresa lui Trump au venit inclusiv din partea liderilor conservatori britanici, precum Kemi Badenoch, dar și din opoziția populistă.
În Spania, premierul Pedro Sánchez a calificat atacurile drept „imprudente și ilegale”, respingând presiunile SUA privind utilizarea bazelor militare.
Vicepremierul Maria Jose Montero a declarat: „Nu vom fi vasalii nimănui”.
Europa caută soluții proprii
Guvernele europene spun că nu vor intra într-un război asupra căruia nu au avut niciun cuvânt de spus și al cărui obiectiv final nu este clar.
În schimb, Marea Britanie lucrează cu aliații la un plan pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, iar Franța încearcă să construiască o coaliție internațională – fără implicarea SUA – pentru securizarea zonei.
Acest plan ar putea include escortarea navelor comerciale și petroliere, în urma unor negocieri politice și tehnice, inclusiv cu Iranul.
Europa gestionează imprevizibilitatea lui Trump
În ciuda tensiunilor, liderii europeni încearcă să mențină unitatea și să gestioneze imprevizibilitatea politicii externe americane.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că UE a devenit „mai calmă” în fața acțiunilor neașteptate ale lui Trump, preferând să rămână concentrată și pragmatică.
