Îmbătrânirea creierului nu înseamnă automat un declin continuu al capacităților cognitive. Medicul și jurnalistul medical Norman Swan susține, în noua sa carte „The Brain Cliff”, că schimbările care apar odată cu vârsta pot fi influențate de stilul de viață. De asemenea, obiceiurile adoptate inclusiv după 40 sau 50 de ani pot contribui la menținerea sănătății cerebrale. Cartea a fost publicată în august 2026.
Creierul se schimbă odată cu vârsta
Una dintre ideile prezentate de Swan este că nu ar trebui să ne evaluăm permanent capacitățile cognitive prin comparație cu perioada în care aveam 20 de ani.
Unele abilități asociate cu viteza de procesare și rezolvarea rapidă a problemelor tind să se modifice odată cu înaintarea în vârstă. În schimb, experiența și cunoștințele acumulate pot continua să reprezinte un avantaj important.
Swan descrie și capacitatea creierului de a se adapta prin reorganizarea și utilizarea unor rețele neuronale suplimentare. Acest mecanism este discutat în neuroștiință în contextul menținerii funcțiilor cognitive la vârste mai înaintate.
Mișcarea rămâne una dintre cele mai importante măsuri
Activitatea fizică regulată ocupă un loc important între recomandările prezentate de medic. Nu este nevoie ca aceasta să însemne exclusiv antrenamente intense. De exemplu, mersul alert, ciclismul și exercițiile de forță pot face parte dintr-un stil de viață activ.
Swan însuși spune că și-a ajustat stilul de viață, inclusiv prin mișcare regulată și modificarea alimentației. Într-un program ABC despre îmbătrânire, el menționa ciclismul și exercițiile cu greutăți printre propriile obiceiuri.
Alimentația și sănătatea creierului
În ceea ce privește dieta, accentul este pus mai degrabă pe un model alimentar sănătos decât pe un aliment „miraculos”. Swan recomandă o alimentație cu multe legume și alimente care pot face parte dintr-un regim cu profil antiinflamator. De asemenea, el menționează alimentele fermentate.
Astfel de recomandări trebuie privite în ansamblul stilului de viață. Niciun aliment sau supliment luat separat nu poate garanta prevenirea declinului cognitiv ori a demenței.
Mai puțin Netflix, mai multe activități care solicită creierul
Un alt mesaj important este evitarea unei vieți excesiv de pasive. Orele petrecute seară de seară în fața televizorului sau a platformelor de streaming pot înlocui activități care presupun mișcare. Alternativ, acestea pot înlocui activități de socializare sau stimulare intelectuală.
Ideea nu este că Netflix, în sine, ar provoca îmbătrânirea creierului. Însă, un stil de viață predominant sedentar și pasiv poate ocupa timpul care ar putea fi dedicat unor activități mai benefice.
Swan pune accent pe continuarea învățării, rezolvarea problemelor și menținerea implicării sociale și intelectuale inclusiv la vârste înaintate.
Stresul și ruminația consumă resurse mentale
Gestionarea stresului reprezintă o altă componentă importantă. Ruminația – repetarea persistentă a acelorași gânduri și îngrijorări – poate ocupa o parte importantă din resursele noastre cognitive.
În acest context, Swan recomandă reducerea preocupării excesive și acordarea unor perioade în care mintea poate „rătăci”. Aceste momente de repaus mental nu trebuie confundate cu lipsa de activitate cerebrală.
Relațiile sociale și învățarea contează
Menținerea legăturilor cu alte persoane și continuarea activităților intelectuale sunt, de asemenea, elemente asupra cărora medicul insistă.
Din această perspectivă, pensionarea nu trebuie să însemne renunțarea la provocările intelectuale. Oamenii pot continua să învețe, să rezolve probleme, să practice hobby-uri și să participe la activități sociale.
Nu este niciodată prea târziu pentru schimbări
Mesajul central al cărții este unul pragmatic: genetica reprezintă doar o parte a ecuației. Totuși, comportamentul și mediul pot influența modul în care îmbătrânim cognitiv.
Mișcarea regulată, alimentația echilibrată, reducerea consumului excesiv de alcool, gestionarea stresului, relațiile sociale și menținerea activității intelectuale sunt obiceiuri care pot susține sănătatea creierului.
Ele nu oferă însă o garanție împotriva demenței și nu pot opri pur și simplu îmbătrânirea cerebrală. Mai corect este să vorbim despre reducerea unor factori de risc și susținerea sănătății cognitive pe termen lung. Nu se poate vorbi despre o metodă sigură de a „întineri” creierul.
Sursa:descopera.ro
