Într-o societate dominată de tehnologie, informație și decizii bazate pe date, capacitatea tinerilor de a înțelege și utiliza corect cunoștințele științifice devine esențială. În acest context, România a realizat, în anul 2025, prima evaluare națională amplă a nivelului de literație științifică a elevilor, un studiu care oferă o imagine detaliată asupra modului în care școala reușește să formeze gândirea științifică funcțională.
- „Prezentul raport a fost elaborat la inițiativa UNICEF România, cu scopul de a oferi o imagine de ansamblu asupra nivelului de literație științifică al elevilor români, beneficiind de sprijin instituțional din partea Ministerului Educației și Cercetării, respectiv Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare.”
Ce este acest studiu și de ce a fost realizat
Cercetarea a fost realizată ca un demers independent, care nu urmărește verificarea parcurgerii programei școlare și nici evaluarea performanței la disciplinele de științe, ci analizează în ce măsură elevii reușesc să aplice cunoștințele și raționamentul științific în situații concrete din viața de zi cu zi.
„Acest raport independent prezintă rezultatele unei evaluări standardizate la scară largă a literației științifice a elevilor din România, realizată de BRIO, la inițiativa UNICEF, și cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării și al Centrului Național de Curriculum și Evaluare.”
Ce înseamnă „literație științifică” ?
Conceptul de „literație științifică” este adesea confundat cu nivelul de cunoștințe la fizică, chimie sau biologie. Raportul arată însă că sensul este mult mai larg.
„Capacitatea de a înțelege, utiliza și evalua informații și explicații științifice, de a aplica raționamentul bazat pe dovezi și de a lua decizii informate în contexte relevante pentru viața cotidiană.”
De ce este importantă literația științifică în societatea de astăzi?
Literația științifică joacă un rol esențial în formarea unor cetățeni capabili să înțeleagă și să interpreteze corect realitatea contemporană, marcată de evoluții tehnologice și științifice rapide. Ea susține dezvoltarea gândirii critice și a raționamentului bazat pe dovezi, ajutând elevii să analizeze informațiile întâlnite atât în școală, cât și în viața de zi cu zi. Totodată, această competență contribuie la luarea unor decizii informate în domenii precum sănătatea, mediul sau utilizarea tehnologiei, reducând vulnerabilitatea față de dezinformare. În plan educațional, literația științifică sprijină învățarea autonomă și transferul cunoștințelor între discipline, iar la nivel social încurajează participarea responsabilă la dezbateri publice și înțelegerea impactului deciziilor individuale și colective.
Cum a fost realizată evaluarea: metodologie
Pentru a asigura reprezentativitatea națională, cercetarea a utilizat o metodologie riguroasă.
Selecția elevilor s-a realizat folosind baza națională SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România), care conține date despre toate unitățile de învățământ din România, într-o formă anonimizată.
Pe această bază, eșantionul a fost selectat aleatoriu, cu ajutorul limbajului statistic R, printr-o procedură de eșantionare stratificată pe regiuni de dezvoltare, astfel încât fiecare zonă a țării să fie echilibrat reprezentată. Din fiecare școală inclusă a fost aleasă o singură clasă, pentru a evita supra-reprezentarea unor unități. În total, au fost selectate 829 de clase, dintre care 745 au participat efectiv la testare, ceea ce înseamnă un grad ridicat de participare, de aproape 90%. Eșantionul a fost supradimensionat încă din faza de proiectare pentru a compensa eventualele absențe și pentru a garanta robustețea analizelor, asigurând astfel colectarea unor date valide și comparabile la nivel național.
Testarea a avut loc între 2 și 5 decembrie 2025, în școli, în timpul programului, sub supraveghere.
Cine sunt elevii evaluați: un eșantion național divers și reprezentativ
Studiul a inclus un total de 13.937 de elevi cu vârste cuprinse între 6 și 19 ani. Proveniți din toate ciclurile de învățământ, de la clasa I până la clasa a XII-a. Distribuția pe sexe este aproape perfect echilibrată, cu 7.095 de băieți (50,9%) și 6.842 de fete (49,1%), diferența dintre cele două categorii fiind de doar 253 de elevi.
Din punct de vedere al mediului de proveniență, 9.717 elevi (69,7%) provin din mediul urban, iar 4.220 (30,3%) din mediul rural. Reflectând o pondere majoritar urbană, dar cu o reprezentare semnificativă a mediului rural.
Din perspectiva nivelului de școlarizare, cei mai mulți participanți provin din învățământul liceal, cu 5.525 elevi (39,6%), urmați de ciclul primar, cu 4.035 elevi (29,0%), și gimnazial, cu 4.008 elevi (28,8%), în timp ce învățământul profesional este slab reprezentat, cu doar 369 elevi (2,6%). Analiza pe vârste arată o concentrare mai mare în zona adolescenței, cele mai frecvente fiind vârstele de 16 ani (1.628 elevi; 11,7%), 17 ani (1.633 elevi; 11,7%) și 15 ani (1.542 elevi; 11,1%), în timp ce la extreme se regăsesc vârstele de 6 ani (48 elevi; 0,3%) și 19 ani (98 elevi; 0,7%). Această distribuție confirmă caracterul larg, divers și reprezentativ al eșantionului analizat, permițând realizarea unor comparații relevante între regiuni, niveluri de școlarizare și grupe de vârstă.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Rezultate generale: nivelul real al performanței
Analiza rezultatelor arată că nivelul general al literației științifice în rândul elevilor români se situează în zona medie inferioară, cu o mediană națională de 54 de puncte centile și o medie de 54,3, valori care indică o funcționalitate minimă, aflată la limita stabilității. Distribuția elevilor pe categorii de competență evidențiază o structură eterogenă, dominată de nivelurile intermediare și de un segment semnificativ aflat în dificultate.
Aproximativ o treime dintre elevi se află în zonele de risc educațional, ceea ce reflectă probleme serioase în utilizarea raționamentului științific în contexte reale. Alți 24,4% dintre elevi se situează în zona de funcționalitate limitată (40–59), având competențe parțiale și insuficient consolidate. Pe de altă parte, doar 43,2% dintre participanți ating niveluri funcționale stabile sau ridicate, dintre care 24,7% se află la nivel de funcționalitate bună (60–79) și 18,5% la nivel de funcționalitate ridicată (80–100). Această structură indică un sistem educațional care reușește să formeze un nucleu de elevi competenți, dar care lasă un segment important al populației școlare în zone de vulnerabilitate, subliniind necesitatea unor intervenții educaționale diferențiate și susținute.
Diferențe de gen: avantaj constant în favoarea fetelor
Analiza scorurilor pe sexe evidențiază un avantaj clar al fetelor în ceea ce privește nivelul literației științifice. Diferența dintre cele două grupuri este semnificativă.Confirmând un avantaj constant al fetelor în utilizarea raționamentului și a competențelor științifice. Acest decalaj sugerează diferențe persistente în modul de raportare la învățare și în dezvoltarea competențelor cognitive în domeniul științelor.
Evoluția pe vârste: declin accentuat în adolescență
Datele arată un declin constant al literației științifice odată cu înaintarea în vârstă. La 6–8 ani, elevii înregistrează rezultate ridicate, indicând un nivel bun de funcționalitate. Între 9 și 11 ani apare o scădere moderată, iar la 12 ani scorurile ajung aproape de pragul minim funcțional. Cea mai accentuată scădere se produce între 14 și 15 ani. Semnalând dificultăți majore pentru majoritatea elevilor. După 16 ani, performanța se stabilizează la un nivel mai scăzut, fără a reveni la valorile din primii ani. Aceasta indică o vulnerabilitate maximă în adolescența mijlocie și o polarizare tot mai accentuată a rezultatelor.
Ce rol a avut chestionarul și ce a urmărit
Pe lângă testul de literație științifică, elevii au completat un chestionar contextual. Conceput pentru a colecta informații despre mediul lor personal, educațional și familial.
Scopul acestuia nu a fost evaluarea elevilor, ci înțelegerea factorilor care influențează performanța.
Analiza chestionarului arată că nivelul literației științifice este influențat în principal de mediul familial și de resursele culturale ale elevilor. Numărul de cărți din locuință și nivelul de educație al părinților reprezintă cei mai puternici predictori ai performanței, evidențiind rolul esențial al capitalului cultural în formarea competențelor. De asemenea, atitudinea față de știință joacă un rol central: elevii interesați, curioși și implicați în activități de lectură sau explorare obțin rezultate semnificativ mai bune. Un alt factor important este autoeficacitatea, respectiv încrederea în propriile capacități de a înțelege și explica fenomene științifice. Claritatea predării și utilizarea tehnologiei în scop educațional contribuie pozitiv, dar într-o măsură mai moderată. În schimb, infrastructura, numărul de ore sau activitățile formale au un impact redus dacă nu sunt integrate eficient. În ansamblu, motivația internă, mediul cultural al familiei și autonomia în învățare contează mai mult decât simpla acumulare de resurse materiale.
Raportul arată că elevii care dispun de un spațiu propriu pentru studiu acasă obțin scoruri semnificativ mai mari la literația științifică decât cei care nu beneficiază de un astfel de mediu.
Raportul evidențiază o corelație puternică între utilizarea pozitivă a tehnologiei în procesul de învățare și nivelul literației științifice. Elevii care folosesc tehnologia ca instrument de explorare, documentare și aprofundare a informațiilor obțin scoruri semnificativ mai mari. Ceea ce arată că integrarea inteligentă a resurselor digitale poate sprijini substanțial dezvoltarea competențelor științifice.
Concluziile raportului: ce arată, în ansamblu, datele
Analiza rezultatelor evaluării și a chestionarului conturează o imagine coerentă asupra modului în care funcționează educația științifică din România. Deși există un nucleu important de elevi competenți, sistemul produce, în același timp, un număr ridicat de elevi cu dificultăți persistente.
Principalele concluzii ale raportului sunt:
- Nivelul general al literației științifice este mediu, dar fragil, situat la limita funcționalității stabile.
- Aproximativ o treime dintre elevi se află în zonele de risc educațional, cu dificultăți serioase în utilizarea raționamentului științific.
- Competențele formate în ciclul primar nu sunt consolidate suficient în gimnaziu și liceu, ceea ce duce la un declin al performanței în adolescență.
- Cele mai mari dificultăți apar la itemii care solicită integrarea mai multor concepte, transferul cunoștințelor și aplicarea în contexte reale.
- Mediul familial și capitalul cultural au o influență mai mare asupra performanței decât infrastructura școlară sau numărul de ore.
- Interesul pentru știință, încrederea în sine și motivația internă sunt factori decisivi pentru succes.
- Claritatea predării și utilizarea educațională a tehnologiei contribuie pozitiv, dar nu pot compensa lipsa motivației și a sprijinului familial.
- Există decalaje persistente între urban și rural, între diferite filiere liceale și între grupuri sociale.
- Sistemul produce rezultate relativ uniforme, dar nu reușește să dezvolte excelență la scară largă.
Recomandările generale: ce propun autorii pentru îmbunătățirea sistemului
Pe baza acestor concluzii, raportul formulează un set de recomandări care vizează schimbări structurale în predarea și organizarea educației științifice.
Aceste recomandări nu sunt prescripții rigide, ci orientări fundamentate pe datele obținute.
1. Promovarea abordărilor inter- și transdisciplinare în predarea științelor
- „Se recomandă dezvoltarea și implementarea unor programe de formare inițială și continuă pentru cadrele didactice care să sprijine abordări inter- și transdisciplinare în predarea științelor, precum și alinierea curriculară între disciplinele din aria științelor (fizică, chimie, biologie, geografie). Accentul ar trebui pus pe concepte comune, competențe transversale și contexte de aplicare relevante, care să permită elevilor construirea unor înțelegeri integrate, nu doar acumularea de informații disparate.”
2. Tratarea literației științifice ca competență fundamentală, nu ca sumă de conținuturi disciplinare
- „Se recomandă ca literația științifică să fie abordată explicit ca o competență transversală, orientată spre utilizarea cunoștințelor în contexte reale, și nu exclusiv ca performanță disciplinară. Curriculumul și practicile de predare ar trebui să pună accent pe explicare, argumentare, interpretarea datelor și luarea deciziilor bazate pe dovezi.”
3. Clarificarea așteptărilor de competență științifică funcțională pe cicluri de școlarizare
- „Se recomandă definirea unor repere naționale de competență științifică funcțională pentru finalul fiecărui ciclu de școlarizare, care să descrie așteptări realiste privind utilizarea cunoștințelor, raționamentul și transferul, nu doar acumularea de conținuturi. Aceste repere ar trebui să aibă rol orientativ și formativ, nu sancționator.”
4. Introducerea evaluării periodice a literației științifice cu rol diagnostic
- „Se recomandă introducerea unor evaluări periodice, standardizate, cu rol diagnostic, care să permită monitorizarea evoluției literației științifice la nivel de sistem. Aceste evaluări ar trebui utilizate pentru identificarea timpurie a riscurilor educaționale și pentru orientarea intervențiilor, fără a genera ierarhii sau clasamente la nivel de elev sau școală.”
5. Prevenirea pierderii progresului și consolidarea tranzițiilor educaționale
- „Se recomandă dezvoltarea unor intervenții specifice pentru susținerea tranzițiilor între ciclurile de școlarizare, cu accent pe consolidarea competențelor de raționament și transfer. Aceste intervenții pot include ajustări curriculare, resurse pedagogice dedicate și sprijin metodologic pentru cadrele didactice.”
6. Reducerea decalajelor între mediul urban și mediul rural prin politici țintite
- „Se recomandă implementarea unor politici diferențiate, adaptate contextelor locale, care să combine sprijin pedagogic, formare specifică pentru cadrele didactice și resurse educaționale relevante. Accentul ar trebui pus pe dezvoltarea competențelor științifice funcționale de bază, în special în ciclurile primar și gimnazial.”
7. Corelarea literației științifice cu alte competențe fundamentale
- „Se recomandă ca politicile educaționale să promoveze integrarea literației științifice cu alte domenii-cheie de competență, astfel încât elevii să poată înțelege, evalua și utiliza informația în contexte complexe și interdisciplinare.”
Concluzie generală:
Evaluarea națională din 2025 arată că elevii români ating, în medie, un nivel minim funcțional de literație științifică, dar întâmpină dificultăți majore în aplicarea cunoștințelor și în raționament. Aproximativ o treime dintre elevi se află în risc educațional, iar mulți rămân blocați în zona competențelor fragile. Performanța este influențată decisiv de mediul familial, motivația și încrederea în sine, mai mult decât de infrastructură sau numărul de ore. Raportul arată că școala transmite informații, dar formează insuficient gândirea critică și autonomia intelectuală. Datele oferă, însă, o bază solidă pentru reformă. Investiția în profesori, sprijinirea elevilor vulnerabili și consolidarea parteneriatului cu familia sunt esențiale. Viitorul educației științifice depinde de modul în care aceste concluzii vor fi transformate în politici concrete.
