Autor: Cătălin Leonte, consultant în management
Anul financiar 2025 a fost, pentru România, un an de ajustare mai degrabă decât unul de expansiune. După cicluri succesive de stimulare bugetară, 2025 a adus o realitate economică mai dură: deficit bugetar persistent, presiune pe colectare și o repoziționare clară a statului față de mediul privat. În esență, statul a devenit nu doar regulator, ci un asociat implicit al fiecărui antreprenor – prin taxe, contribuții și costuri de conformare –, temă pe care ai analizat-o constant în articolele tale.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Bugetul public a funcționat sub constrângeri serioase.
Cheltuielile rigide (salarii, pensii, dobânzi) au limitat spațiul de manevră, iar ajustarea s-a făcut mai degrabă prin presiune fiscală decât prin reforme structurale. Pentru companii, mai ales IMM-uri, 2025 a însemnat costuri mai mari cu forța de muncă, TVA cu impact direct în cash-flow și o predictibilitate fiscală fragilă. Statul a încasat mai mult, dar nu neapărat mai eficient.
Pe zona de finanțare, creditarea a rămas prudentă. Dobânzile au început să se stabilizeze, însă apetitul băncilor pentru risc a fost temperat. În acest context, mecanismele de garantare au redevenit esențiale, nu ca soluție de criză, ci ca instrument structural de acces la capital. Exact aici s-a văzut diferența dintre firmele bancabile și cele doar „viabile economic”. Garanția nu a înlocuit analiza de risc, ci a făcut-o posibilă.
Pentru persoanele fizice, 2025 a fost anul prudenței.
Investițiile speculative au pierdut teren în fața instrumentelor cu randament moderat, dar previzibil: titluri de stat, depozite, obligațiuni. Mesajul dominant a fost conservarea capitalului, nu maximizarea profitului. Refinanțarea creditelor a devenit o decizie rațională, nu oportunistă, iar disciplina financiară a câștigat teren în fața consumului pe datorie.
Privind spre 2026, tabloul rămâne mixt. Pe termen scurt, este probabilă continuarea consolidării fiscale, cu ajustări de taxe și o presiune constantă pe conformare. Creșterea economică va fi modestă, susținută selectiv de investiții și de fonduri europene, nu de consum. Creditarea ar putea cunoaște o ușoară relaxare, însă doar pentru proiecte bine structurate, cu capital propriu și guvernanță clară.
Pentru mediul de afaceri, 2026 va fi anul diferențierii: între firmele care înțeleg că statul rămâne un partener costisitor, dar inevitabil, și cele care încă mizează pe improvizație. Capitalul va exista, dar va fi condiționat. Iar performanța nu va mai fi definită de creștere rapidă, ci de reziliență financiară.
În concluzie, 2025 nu a fost un an spectaculos, dar a fost unul revelator. A clarificat raportul dintre stat, capital și risc. Iar 2026 va recompensa nu optimismul, ci rigoarea.
Dobânzile în 2025: presiune ridicată, ajustări prudente. Prognoză pentru 2026
Anul 2025 a confirmat un context monetar restrictiv în România, determinat de inflație persistentă, dezechilibre fiscale și un climat geopolitic fragil. BNR a menținut o politică prudentă, cu o rată de referință ridicată, ceea ce s-a reflectat direct în costul creditării pentru populație și companii.
Pentru persoanele fizice, dobânzile la creditele ipotecare și de consum au rămas la niveluri înalte. IRCC s-a stabilizat la valori peste media ultimilor ani, menținând presiunea pe ratele lunare și temperând cererea de credite noi. În schimb, depozitele bancare au devenit atractive, cu randamente reale pozitive în anumite perioade, stimulând economisirea.
În cazul persoanelor juridice, costul finanțării a continuat să fie un factor limitativ pentru investiții. Dobânzile ridicate la creditele pentru capital de lucru și investiții au determinat multe companii să amâne extinderea sau să caute soluții alternative: garanții, fonduri europene sau autofinanțare.
Prognoza pentru 2026 indică o posibilă detensionare graduală. Dacă inflația își continuă traiectoria descendentă, BNR ar putea iniția reduceri moderate ale dobânzii-cheie spre a doua parte a anului. Pentru populație, acest lucru ar putea însemna rate ușor mai mici și o relansare prudentă a creditării. Pentru companii, scăderea dobânzilor ar crea premise mai bune pentru investiții, însă deciziile vor rămâne strâns legate de stabilitatea fiscală și de accesul la instrumente de garantare.
În concluzie, 2025 a fost anul consolidării prudenței financiare, iar 2026 se conturează ca un an al ajustărilor treptate, nu al relaxării rapide.
