Zece ani de la atacurile din 13 noiembrie: Franța încă poartă cicatricile

Traumă personală și viață afectată

PARIS (Reuters) – Sebastien Lascoux era absorbit de muzică când trei militanți islamiști au pătruns în sala de concerte Bataclan. Ei au deschis focul asupra mulțimii, ucigând 90 de persoane, inclusiv un prieten al său.

La un deceniu distanță, Lascoux este încă marcat de ceea ce a văzut și auzit în acea noapte de 13 noiembrie 2015. Nu mai poate merge în locuri aglomerate sau spații închise, nici măcar la cinema. Zgomotele puternice îi amintesc de focurile de armă.

„A trebuit să învăț din nou să interpretez toate sunetele din jur — zgomotele străzii, orice sunet brusc care te face să tresari. O parte din mine a murit în acea noapte și a rămas la Bataclan”, a spus el.

Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.  

Oraș rănit și solidaritate locală

Atacul asupra Bataclan a fost cel mai mortal dintr-un val de atacuri coordonate în capitala Franței. Aceste atacuri au ucis în total 130 de persoane și au traumatizat întreaga națiune.

Layla Gharnouti și sora ei, Myriam, erau în apartamentul mamei lor, la aproximativ 200 de metri de Bataclan. Au auzit oameni țipând și fugind pe stradă. Au deschis ușa și au luat înăuntru zeci de persoane, inclusiv pe Lascoux.

Familia și-a transformat apartamentul într-o infirmieră improvizată, tratând răni cu whisky, deoarece nu aveau dezinfectant la îndemână. „Apartamentul mirosea a sânge”, spune Myriam, acum în vârstă de 46 de ani. Ea mai trăiește în Paris, pe care îl vede ca pe un „oraș rănit”.

Layla, însă, s-a mutat în Bretania. Amintirile din Paris erau prea grele: „După tot ce s-a întâmplat, singurul lucru pe care îl auzeam erau sirenele, chiar și de la distanță. Este ca și cum ai fi mereu în alertă”, spune ea.

Securitate și amintiri persistente

Președintele de atunci, François Hollande, a calificat atacurile drept „act de război” și a decretat starea de urgență națională. Acest lucru a permis investigații și percheziții mai rapide. Aproximativ 10.000 de soldați au fost desfășurați în zone sensibile, inclusiv gări și lăcașuri de cult.

Pe măsură ce alte atacuri au urmat — cum ar fi atacul cu camion din Nisa, 2016 și decapitarea unui profesor în 2020 — măsurile temporare au fost integrate în lege.

„Francezii au internalizat ideea că amenințarea este permanentă”, spune Alexandre Papaemmanuel, expert în securitate la Sciences Po Paris.

Comemorări anuale și impact pe termen lung

Amintirile atacurilor din 13 noiembrie 2015 sunt atât de persistente deoarece afectează direct viața oamenilor. Acest lucru este explicat de Denis Peschanski, istoric la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța.

În fiecare an au loc comemorări care readuc evenimentele în prim-plan. Layla și Myriam Gharnouti vor participa la evenimentele dedicate celei de-a zecea aniversări, la fel și Lascoux.

„Mergeam la multe concerte cu prietenii. Teatrul și cinematograful erau locuri pe care le iubeam. Dar după zece ani, nu știu dacă mă voi mai întoarce vreodată”, spune el, cu tristețe în glas.