OHANNESBURG (Reuters) –Liderii africani încearcă să accelereze implementarea unui acord continental menit să stimuleze comerțul, în contextul în care creșterea tarifelor impuse de SUA, inclusiv taxe de până la 50% pentru Lesotho, amenință să distrugă industriile locale și să afecteze creșterea economică.
Acordul AfCFTA și provocările implementării
Acordul Continental African pentru Zona Liberă de Comerț (AfCFTA) urmărește unificarea a peste 1,4 miliarde de oameni din cele peste 50 de țări africane într-o singură piață. Acesta a fost ratificat legal de 49 de state și a fost lansat oficial în 2021.
Cu toate acestea, implementarea sa a fost lentă. Mai puțin de jumătate dintre statele membre tranzacționează activ în cadrul acestui cadru.
Banca Mondială estimează că AfCFTA ar putea crește exporturile intra-africane cu 81%. Potrivit Afreximbank, comerțul intra-african a crescut anul trecut cu 12,4%, atingând 208 miliarde de dolari, semn al unui succes timpuriu.
„Trebuie să accelerăm dezvoltarea lanțurilor valorice proprii”
„Trebuie să accelerăm crearea propriilor sisteme de lanț valoric. Observăm acum o ‘armare’ a politicii comerciale și investițiilor. Naționalismul fără precedent afectează negativ sistemul multilateral de comerț,” a declarat Wamkele Mene, Secretarul General al AfCFTA.
„Lecția este că suntem pe cont propriu ca continent.”
Impactul politicii comerciale globale
Revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie a pus politica comercială în prim-plan la nivel global. O serie de măsuri tarifare punitive riscă să răstoarne decenii de globalizare și să redeseneze fluxurile financiare și comerciale.
Șefii de finanțe din țările G20 s-au întâlnit săptămâna aceasta în Durban. Sub președinția Africii de Sud, au avut pe agendă teme legate de comerț.
Provocările accelerării comerțului intra-african
Deși este urgentă creșterea comerțului continental, acest proces este afectat de multiple dificultăți.
Țările Uniunii Africane au un PIB cumulat de aproximativ 3 trilioane de dolari. Acest PIB este apropiat de cel al Franței, o țară din G7.
Până acum, 24 de țări tranzacționează oficial în cadrul AfCFTA, inclusiv Africa de Sud și Nigeria.
Totuși, implementarea este inconsitentă, iar guvernanța slabă și comerțul informal complică situația, a explicat Raheema Parker de la Oxford Economics.
Lipsa infrastructurii – principalul obstacol
Principala limitare a comerțului intra-african este deficitul de infrastructură, potrivit lui Mene.
Banca Africană de Dezvoltare și Afreximbank au investit împreună 65 de miliarde de dolari în proiecte de infrastructură din 2020 până acum. Cu toate acestea, acest lucru este insuficient față de deficitul anual estimat de peste 100 de miliarde de dolari.
Bill Blackie, CEO al Standard Bank, cu sediul în Johannesburg, a avertizat că „fără poduri solide și legături feroviare mai rapide, AfCFTA va rămâne doar o promisiune pe hârtie.”
Alte bariere includ întârzierile la granițe și documentația complicată.
Viitor fără dolar?
Problema valutară este și ea importantă. Aproape două treimi din plățile între cele peste 40 de monede africane se fac prin coridoare dolar. Afreximbank cere trecerea la utilizarea monedelor locale pentru a reduce costurile și volatilitatea.
Sistemul Pan-African de Plăți și decontări, lansat recent, conectează 16 bănci centrale și are ca scop reducerea costurilor.
Liderii africani susțin că potențialul AfCFTA merită efortul de a depăși aceste provocări.
„Avem o șansă generațională de a construi lanțuri valorice care să păstreze bogăția pe continent. De asemenea, putem dezvolta industrii competitive și să creăm milioane de locuri de muncă. Totodată, ne poziționăm puternic în lanțurile globale de aprovizionare,” a declarat președintele Kenyei, William Ruto.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
