Iranul pregătește un răspuns mai amplu și mai puternic în cazul în care Statele Unite vor relua atacurile militare de mare amploare, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile de la Teheran. În paralel, autoritățile iraniene continuă eforturile diplomatice. Totuși, oficialii consideră în privat că șansele unui acord sunt reduse.
Planificarea reflectă convingerea conducerii iraniene că o nouă campanie militară americană trebuie întâmpinată cu o reacție mai puternică decât în trecut. În același timp, Teheranul încearcă să evite o nouă escaladare prin negocieri.
Iranul analizează extinderea listei de ținte
Comandanții iranieni de rang înalt analizează planuri care ar putea extinde potențialele ținte dincolo de obiectivele asociate direct Statelor Unite. Printre acestea s-ar putea afla țări care sprijină operațiunile militare americane și chiar obiective din afara Orientului Mijlociu. Așa au declarat trei oficiali iranieni de rang înalt și o persoană familiarizată cu discuțiile.
De la revenirea președintelui Masoud Pezeshkian de la New York, săptămâna trecută, oficialii și comandanții iranieni s-au concentrat asupra amplorii și momentului unui eventual răspuns. Aceasta va avea loc dacă Washingtonul va ataca din nou. Nu a fost luată încă o decizie finală. Planificarea s-a intensificat însă în condițiile în care niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă un compromis.
Șapte luni de conflict între Iran, SUA și Israel
Discuțiile au loc după șapte luni de conflict, început cu atacurile americano-israeliene din 28 februarie. Deși armistițiul din 8 aprilie a pus capăt războiului de 40 de zile, ostilitățile au continuat sporadic.
Hamidreza Azizi, analist specializat în Iran la International Crisis Group, a declarat că Teheranul nu știe dacă președintele Donald Trump va lansa o nouă campanie militară majoră. De asemenea, nu știe dacă va opta pentru atacuri mai limitate, inclusiv asupra instalațiilor nucleare.
Potrivit lui Azizi, autoritățile iraniene par însă hotărâte să evite un răspuns pur simbolic. În plus, ar putea opta pentru escaladare în încercarea de a restabili capacitatea de descurajare.
Aliații Iranului puși în stare de pregătire
Doi dintre oficialii citați au declarat că Teheranul a cerut grupărilor aliate din Liban, Yemen și Irak să fie pregătite să sprijine Iranul în cazul unui nou atac american de mare amploare. Instrucțiunile ar viza pregătirea unui răspuns coordonat care să se întindă „de la Strâmtoarea Ormuz până la interesele SUA din regiune și din afara Orientului Mijlociu”.
Ministerul iranian de Externe nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de comentarii.
Teheranul analizează și costurile politice pe care un conflict prelungit le-ar putea avea pentru Trump. Sondajele citate în articol indică o lipsă de popularitate a războiului în rândul americanilor. În plus, prețurile ridicate ale carburanților reprezintă o preocupare înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.
Iranul menține deschisă calea negocierilor
În pofida pregătirilor militare, Iranul continuă să păstreze deschis un canal diplomatic. Una dintre principalele preocupări ale Teheranului este capacitatea economiei iraniene de a rezista unui conflict prelungit. Aceasta are loc în condițiile unei blocade americane care a întrerupt exporturile de petrol, o sursă esențială de venituri.
Anii de sancțiuni și dificultățile economice au amplificat deja presiunea asupra populației iraniene. La Adunarea Generală a ONU de săptămâna trecută, Iranul a transmis Washingtonului, prin intermediul mediatorilor din Qatar, o propunere care, dacă ar fi acceptată, ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Mai mult, ar putea duce la oprirea ostilităților din regiune în termen de șapte zile.
Ce condiții pune Teheranul
Autoritățile iraniene afirmă că propunerea prevede încetarea luptelor, ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene, deblocarea a cel puțin 12 miliarde de dolari din fondurile Iranului și o derogare de la sancțiunile asupra petrolului.
Trump a declarat sâmbătă că a respins propunerea.
Presa de stat iraniană a relatat însă că un răspuns american a fost transmis Teheranului prin Qatar marți și este în curs de analiză. Surse iraniene afirmă că Washingtonul dorește includerea controversatului program nuclear iranian în negocieri. Teheranul insistă însă că discuțiile nucleare pot începe numai după îndeplinirea celor șapte condiții formulate de Iran.
„Chiar dacă Iranul nu respinge categoric răspunsul SUA și discuțiile indirecte continuă, este foarte puțin probabil ca cele două părți să ajungă la un acord”, a declarat unul dintre oficiali.
Economia Iranului sub presiune
Alex Vatanka, directorul programului pentru Iran al Middle East Institute din Washington, consideră că perspectivele diplomației rămân limitate. Potrivit acestuia, Iranul nu își poate permite continuarea blocadei americane, care ar putea avea efecte majore asupra regimului de la Teheran. În acest context, o nouă escaladare este posibilă, a spus el.
Conflictul a alternat până acum între perioade de relativă acalmie și noi atacuri. Mii de civili au fost uciși, capacitățile militare ale Iranului au fost afectate, iar economia țării, deja fragilă, a suferit noi pierderi.
În cazul Statelor Unite, războiul nu a dus până acum la atingerea obiectivelor schimbătoare stabilite de Trump. În plus, a redus stocurile de rachete ale Pentagonului.
Strâmtoarea Ormuz și Bab el-Mandeb, puncte strategice
Iranul și aliații săi au încercat să crească presiunea asupra Washingtonului prin extinderea conflictului în regiune. Perturbarea fluxurilor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz a amplificat riscurile pentru piețele energetice mondiale.
Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete împotriva aliaților SUA din Golf, iar rebelii Houthi din Yemen, aliați ai Teheranului, au vizat interese saudite. Avansul Houthi către Bab el-Mandeb a creat un al doilea punct de presiune asupra rutelor energetice globale. Astfel, gruparea a obținut o pârghie suplimentară asupra accesului sudic către Marea Roșie.
Teheranul se teme și de noi proteste interne
Presiunea militară și restricțiile economice alimentează, de asemenea, temerile conducerii iraniene privind stabilitatea internă. Un fost oficial iranian de rang înalt, asociat taberei reformiste, a declarat că liderii se tem de repetarea protestelor naționale izbucnite în ianuarie, pe fondul deteriorării condițiilor economice.
Autoritățile au reprimat în cele din urmă manifestațiile, iar mii de protestatari au fost uciși, potrivit sursei.
„Confruntarea cu tulburări interne, în timp ce sistemul se află sub presiunea SUA și sub bombardamente, ar putea reprezenta o provocare foarte serioasă pentru legitimitatea conducerii”, a declarat fostul oficial.
Pe măsură ce se apropie aniversarea protestelor din ianuarie, autoritățile au înăsprit controalele. În același timp, încearcă să mențină mobilizarea susținătorilor regimului. Organizațiile pentru drepturile omului afirmă că represiunea împotriva vocilor critice s-a intensificat în timpul războiului.
Amnesty International a anunțat în luna mai că peste 6.000 de persoane au fost arestate de la începutul ostilităților. Un raport publicat în septembrie de anchetatori ai ONU a indicat, de asemenea, arestări în masă, tortură și o utilizare mai frecventă a pedepsei cu moartea.
