O instanță federală de apel din SUA a respins politica administrației Trump care permite deportarea rapidă a migranților în alte țări decât cele de origine. În acest caz, migranților nu li se oferă posibilitatea de a invoca riscuri legate de siguranța lor.
O curte federală de apel din Statele Unite a respins vineri o politică adoptată de administrația președintelui Donald Trump. Această politică permite autorităților să deporteze rapid migranți în țări terțe. În plus, acești migranți nu au posibilitatea de a semnala eventuale riscuri de persecuție sau tortură.
Decizia a fost pronunțată de un complet format din trei judecători ai Curții de Apel a SUA pentru Circuitul 1, cu sediul la Boston.
Instanța a menținut în mare parte o hotărâre din februarie a unei instanțe inferioare. Această hotărâre declarase ilegală politica Departamentului pentru Securitate Internă (DHS).
Cazul ar putea ajunge la Curtea Supremă a Statelor Unite.
Procesul vizează drepturile migranților înainte de deportare
Hotărârea a fost pronunțată într-un proces colectiv intentat de migranți care fac obiectul unor ordine de deportare. Dosarul a devenit un test important privind garanțiile procedurale pe care guvernul american trebuie să le ofere. Astfel, acestea trebuie oferite înainte de a trimite persoane în țări cu care acestea nu au nicio legătură.
„Această decizie confirmă că dreptul la un proces echitabil și protecțiile adoptate de Congres împotriva persecuției și torturii nu pot fi ocolite prin urcarea unei persoane într-un avion către o țară care nu a făcut niciodată parte din procedura sa de deportare”, a declarat Trina Realmuto, avocată a reclamanților din cadrul National Immigration Litigation Alliance.
Peste 25.000 de migranți ar fi fost trimiși în cel puțin 29 de țări terțe
Sub administrația Trump, Statele Unite au încheiat o serie de acorduri care au permis trimiterea a peste 25.000 de migranți în cel puțin 29 de țări terțe. De multe ori, aceștia au fost trimiși în Mexic. Astfel, potrivit Third Country Deportation Watch, un proiect administrat de Refugees International și Human Rights First, acest lucru a avut implicații semnificative.
Guvernul american este așteptat să conteste hotărârea. Anterior, în cadrul aceluiași dosar, administrația a convins de două ori Curtea Supremă să suspende o ordonanță preliminară care proteja drepturile procedurale ale migranților.
Aceste decizii au permis deportarea a opt bărbați în Sudanul de Sud. Administrația a efectuat deportări către țări terțe și în state precum Uganda, Guineea Ecuatorială, Liberia și Republica Centrafricană.
DHS susține că politica este încă în vigoare
Consilierul juridic general al DHS, James Percival, a declarat pe X că politica rămâne în vigoare. Aceasta se menține deoarece hotărârea Curții de Apel pentru Circuitul 1 nu produce încă efecte.
„Dacă susții că te temi pentru siguranța ta în țara de origine, DHS are dreptul să te trimită în altă parte”, a afirmat Percival.
Cum funcționează politica deportărilor către țări terțe
În martie 2025, Departamentul pentru Securitate Internă a adoptat o politică referitoare la persoanele care aveau ordine definitive de deportare. Unii dintre aceștia obținuseră însă în instanțele de imigrare protecție împotriva trimiterii în țările lor de origine.
Politica permite trimiterea migranților în țări alternative dacă autoritățile americane dispun de asigurări diplomatice credibile. Aceste asigurări trebuie să arate că persoanele respective nu vor fi persecutate sau torturate acolo.
În cazul în care o țară terță nu a oferit Departamentului de Stat astfel de garanții, politica prevedea doar o notificare minimă. Aceasta era transmisă înainte de deportarea migrantului către destinația respectivă.
Un judecător federal a declarat politica ilegală
Judecătorul federal Brian Murphy, numit în funcție de fostul președinte democrat Joe Biden, a anulat politica. El a concluzionat că aceasta nu protejează suficient drepturile procedurale ale migranților. Aceasta ar putea permite deportarea rapidă a acestora în țări necunoscute și potențial periculoase, fără o notificare adecvată.
Administrația Trump a susținut în apel că menținerea hotărârii lui Murphy i-ar limita autoritatea. Astfel, ar fi afectată puterea de a pune în aplicare potențial mii de ordine valabile de deportare către țări terțe.
Curtea: Migranții trebuie să aibă o posibilitate „reală” de a invoca riscurile
Judecătorul federal de apel Seth Aframe, care a redactat opinia completului de vineri, a afirmat că Murphy a adoptat o interpretare „rezonabilă” a legislației privind imigrația. Potrivit acestei interpretări, migranții trebuie să beneficieze de o posibilitate „reală” de a-și exprima eventualele temeri înainte de deportare.
„Interpretarea propusă de DHS ar refuza accesul la această protecție unui număr considerabil de cetățeni străini care sunt trimiși în țări terțe fără a fi informați despre destinația lor”, a scris Aframe. „Refuzăm să adoptăm o asemenea interpretare.”
Completul de judecată a inclus doi magistrați numiți de Joe Biden, printre care Aframe. De asemenea, din complet a făcut parte și un judecător numit de un președinte republican.
Instanța de apel a modificat o parte a hotărârii
Curtea de Apel pentru Circuitul 1 a anulat însă, din motive procedurale, o parte a deciziei pronunțate anterior de judecătorul Murphy.
Aceasta se referea la întrebarea dacă guvernul trebuie să încerce mai întâi să deporteze migranții în țări cu care aceștia au legături. Ulterior, abia apoi aceștia să fie trimiși către alte state terțe.
Restul hotărârii menține în mare parte concluzia instanței inferioare. Prin urmare, este necesar ca migranții să poată invoca riscurile de persecuție sau tortură înainte de a fi deportați către o țară terță.
