Anul școlar 2026–2027 aduce continuarea și extinderea reformelor pe care fostul ministru al Educației Daniel David le reunește sub conceptul „Școlile QX”. Noua viziune pune accent pe reducerea analfabetismului funcțional, modernizarea programei de liceu, digitalizare, evaluări adaptate competențelor și o mai mare autonomie a școlilor. Daniel David avertizează însă că mai multe proiecte importante trebuie finalizate, de la manualele pentru clasa a IX-a până la standardele de evaluare pentru liceu.
Ce înseamnă „Școala QX”
Conceptul QX pornește de la două elemente: „Q” – întrebările la care sistemul de educație trebuie să răspundă – și „X” – necunoscutele generate de problemele actuale și de schimbările viitorului. În viziunea prezentată de Daniel David, o astfel de școală trebuie să ofere educație de calitate, să combată analfabetismul funcțional și să asigure un mediu sigur pentru elevi și profesori.
Digitalizarea și reducerea birocrației reprezintă alte componente importante. În același timp, școala ar trebui să colaboreze mai strâns cu părinții, autoritățile locale și mediul economic.
Analfabetismul funcțional, una dintre cele mai grave probleme
Daniel David plasează combaterea analfabetismului funcțional în centrul reformelor educaționale. Potrivit analizei sale, dacă sunt luate în calcul și probleme precum abandonul școlar, fenomenul afectează o proporție foarte mare a tinerilor români. Consecințele nu se limitează la rezultatele școlare. Competențele insuficient dezvoltate pot influența integrarea pe piața muncii, capacitatea de adaptare și modul în care oamenii evaluează informațiile cu care intră în contact.
Fostul ministru consideră că problema trebuie tratată inclusiv din perspectiva securității naționale.
Schimbări majore la liceu din anul școlar 2026–2027
Una dintre cele mai importante componente ale reformei vizează liceul. Noile planuri-cadru și programe școlare sunt aplicate la clasa a IX-a, după o perioadă îndelungată fără o restructurare comparabilă a curriculumului liceal.
Noua arhitectură încearcă să ofere un echilibru între disciplinele științifice, cultura națională, pregătirea pentru viață și celelalte domenii de studiu. În același timp, școlile și elevii primesc mai mult spațiu pentru personalizarea unei părți a parcursului educațional.
Gramatica revine la liceu. Apar și alte schimbări
Noua structură curriculară readuce gramatica în învățământul liceal. Sunt repoziționate și discipline precum Istoria românilor și Geografia României, în timp ce educația teatrală apare în trunchiul comun.
O componentă experimentală importantă este reprezentată de planurile-cadru alternative. Potrivit lui Daniel David, 43 de licee și 77 de specializări sunt implicate în această abordare, care oferă un grad mai mare de flexibilitate și personalizare. Experiența acestor unități ar putea furniza modele care să fie ulterior extinse în sistem.
Inteligența artificială intră în noile programe
Modernizarea curriculumului include și utilizarea tehnologiilor actuale, inclusiv a inteligenței artificiale. Accentul nu mai este pus exclusiv pe acumularea informațiilor. Elevii trebuie să dobândească atât cunoștințe, cât și capacitatea de a le utiliza în situații concrete.
În această abordare, competențele sunt construite prin asocierea informațiilor cu deprinderile practice și valorile care explică de ce anumite cunoștințe și comportamente sunt importante.
25% din timpul unei discipline, pentru consolidarea competențelor
O schimbare importantă este utilizarea a 25% din timpul alocat disciplinelor pentru activități adaptate nivelului elevilor. Acest interval poate fi folosit pentru recuperarea competențelor insuficient dezvoltate, consolidarea celor deja dobândite sau pregătirea elevilor capabili de performanțe ridicate.
O altă direcție este aplicarea cunoștințelor în situații din viața reală. Mecanismul este văzut de Daniel David drept unul dintre instrumentele prin care școala poate interveni asupra analfabetismului funcțional.
Învățământul profesional și dual trec prin reorganizare
Reforma vizează și traseul tehnologic. Modelul propus urmărește ca elevii care aleg pregătirea profesională să nu rămână blocați într-un parcurs educațional cu posibilități limitate. Aceștia ar trebui să poată continua studiile liceale, să susțină bacalaureatul și, dacă doresc, să urmeze ulterior studii superioare.
Daniel David indică modelele din Germania și Elveția printre sursele analizate pentru reorganizarea sistemului.
Manualele pentru clasa a IX-a, una dintre problemele începutului de an
Reforma curriculară vine însă și cu întârzieri. Potrivit analizei fostului ministru, manualele necesare pentru noul curriculum nu au fost finalizate la debutul anului școlar. Variantele digitale ar urma să devină disponibile pe parcursul lunii septembrie.
O altă problemă este pregătirea profesorilor pentru aplicarea noului curriculum. Daniel David consideră că formarea putea începe pe baza programelor școlare, fără să fie condiționată de apariția manualelor. La liceu mai trebuie elaborate și standardele de evaluare, astfel încât acestea să poată fi aplicate începând cu anul școlar 2027–2028.
Schimbări și la gimnaziu
Reformele QX nu se limitează la liceu. La gimnaziu, curriculumul a fost completat cu domenii precum educația media digitală și pregătirea pentru viață. Și aici, 25% din timpul disciplinelor este destinat recuperării, consolidării, performanței și aplicării competențelor în situații cotidiene.
Evaluarea de la clasa a VI-a este, de asemenea, regândită astfel încât să urmărească un spectru mai larg de competențe. Rezultatele ar trebui să contribuie la realizarea unor planuri individualizate pentru elevi și la pregătirea lor pentru finalul gimnaziului.
Evaluarea Națională și Bacalaureatul ar putea avea nevoie de schimbări
Daniel David susține că actualul model al Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a trebuie regândit. În opinia sa, discuția ar trebui extinsă în viitor și asupra Bacalaureatului.
Fostul ministru consideră că examenul ar trebui să arate în primul rând dacă elevul a dobândit competențele-cheie și dacă este pregătit pentru continuarea studiilor. O asemenea schimbare ar presupune însă o reformă amplă și nu reprezintă, în acest moment, o modificare deja aplicată.
Două ore pe săptămână pentru recuperare în ciclul primar
La nivelul învățământului primar, două ore săptămânale sunt orientate către recuperarea și consolidarea competențelor, performanță și aplicarea practică a celor învățate. Miza este ca problemele de bază să fie identificate înainte ca elevul să ajungă la gimnaziu.
Evaluările din clasele a II-a și a IV-a sunt, la rândul lor, orientate către verificarea mai multor tipuri de competențe și a modului în care copiii le pot folosi.
Digitalizarea școlilor continuă
Digitalizarea reprezintă un alt pilon al modelului QX. Catalogul electronic poate fi folosit ca instrument standard, iar proiectele de pedagogie digitală au vizat formarea a peste 100.000 de profesori, potrivit datelor prezentate de Daniel David. În același context a fost elaborat și un ghid privind utilizarea inteligenței artificiale în învățământul preuniversitar.
O altă măsură vizează introducerea treptată a codurilor QR pe documentele din sistemul educațional, cu scopul simplificării verificării acestora și al reducerii riscului de falsificare.
Standarde noi de evaluare și reguli pentru temele de acasă
Standardele de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, pilotate în 2026, ar urma să fie utilizate în anul școlar 2026–2027. Scopul este crearea unor criterii mai coerente pentru evaluarea elevilor și pentru compararea rezultatelor.
Și temele pentru acasă au fost reglementate, astfel încât volumul și rolul lor să susțină procesul educațional, fără să producă o presiune disproporționată asupra elevilor.
„Școli mentor” pentru reducerea diferențelor
O altă reformă urmărește diminuarea decalajelor dintre unitățile de învățământ. Modelul „Școli mentor – Școli mentorate” presupune transferul de experiență și bune practici către unitățile care au nevoie de sprijin.
În paralel, programele sociale, prevenirea abandonului școlar, masa oferită elevilor și intervențiile remediale sunt considerate instrumente importante pentru reducerea inegalităților.
Ce reforme au rămas de finalizat
Daniel David atrage atenția că transformarea sistemului nu este încheiată. Printre problemele care trebuie rezolvate se află organizarea concursurilor pentru directorii de școli, reorganizarea inspectoratelor și reevaluarea măsurilor fiscal-bugetare atunci când situația finanțelor publice o va permite.
Un alt punct sensibil este salarizarea profesorilor. Fostul ministru susține că angajamentele asumate după greva din 2023 trebuie respectate.
Miza „Școlilor QX”: o educație adaptată lumii actuale
Viziunea prezentată pentru anul școlar 2026–2027 încearcă să mute accentul de la memorarea informațiilor către dezvoltarea și utilizarea competențelor. Ținta declarată este un sistem mai flexibil, digitalizat și sigur, în care problemele elevilor să fie identificate și corectate mai devreme.
În același timp, o parte dintre reforme sunt încă în implementare, iar altele necesită decizii suplimentare. Efectele lor vor putea fi evaluate în timp, pe baza rezultatelor elevilor și a modului în care noile reguli vor funcționa efectiv în școli.
Sursa: danieldavidubb.wordpress.com
