De câte ori nu ni s-a întâmplat ca, târziu în noapte, să deschidem frigiderul și să alegem cea mai rapidă soluție pentru a ne potoli foamea? Un sandviș, o înghețată sau câteva dulciuri par cea mai simplă alegere. Este plăcut și este ușor. Dar ceea ce este ușor nu este întotdeauna și ceea ce ne face bine.
Aceeași regulă se aplică și în relațiile cu ceilalți. În viața profesională, în familie sau între prieteni, de multe ori alegem reacțiile care ne vin instinctiv, nu pe cele care construiesc relații sănătoase pe termen lung.
Creierul uman este construit pentru relații
Neuroștiința arată că oamenii sunt o specie profund socială. Sistemele noastre nervoase se influențează reciproc în permanență. Emoțiile, tonul vocii, comportamentul și atitudinea unei persoane pot modifica starea celor din jur, chiar fără ca aceștia să conștientizeze acest lucru.
Această caracteristică a fost esențială pentru supraviețuirea speciei. În trecut, viața în triburi mici presupunea colaborare, dar și competiție pentru resurse și statut. Din acest motiv, creierul nostru a dezvoltat reflexe rapide de apărare, competiție și ierarhizare.
Problema este că lumea de astăzi nu mai funcționează după regulile unui trib de acum câteva mii de ani.
Reflexele tribale încă ne conduc
În organizații, la locul de muncă sau chiar în cercurile sociale, aceste mecanisme ancestrale continuă să se manifeste.
Bârfele, competițiile inutile, luptele pentru putere, favoritismele sau conflictele dintre colegi sunt expresii moderne ale unor reflexe foarte vechi. Ele apar aproape automat, deoarece traseele neuronale care le susțin sunt bine consolidate și consumă puțină energie. Din perspectiva creierului, este mai simplu să reacționezi impulsiv decât să îți controlezi emoțiile.
De ce este atât de greu să fim calmi și empatici?
Comportamente precum respectul, autocontrolul, compasiunea sau loialitatea sunt coordonate în mare parte de cortexul prefrontal – cea mai evoluată zonă a creierului. Aceasta consumă multă energie și necesită efort conștient.
Cu alte cuvinte, agresivitatea sau impulsivitatea sunt reacții „ieftine” pentru creier, în timp ce răbdarea, înțelegerea și cooperarea reprezintă procese complexe care trebuie exersate. De aceea, atunci când suntem obosiți, stresați sau presați de timp, avem tendința să revenim la reacțiile instinctive.
Compasiunea nu este doar o valoare morală, ci și un avantaj
Numeroase cercetări arată că organizațiile în care oamenii se tratează cu respect, empatie și încredere sunt mai eficiente și mai profitabile. Atmosfera creată de lideri se transmite întregii echipe, iar comportamentul angajaților ajunge, în final, să influențeze relația cu clienții.
Un manager care își tratează constant echipa cu agresivitate va genera, indirect, aceeași atitudine în relația angajaților cu clienții. În schimb, un lider care cultivă respectul și colaborarea creează un mediu în care oamenii își consumă energia pentru a găsi soluții, nu pentru conflicte.
Creierul poate fi antrenat
Vestea bună este că aceste mecanisme nu sunt definitive. Creierul are capacitatea extraordinară de a se remodela prin repetarea unor comportamente. Fenomenul poartă numele de neuroplasticitate.
Pe măsură ce alegem în mod repetat răbdarea, respectul, compasiunea sau autocontrolul, conexiunile neuronale implicate în aceste comportamente devin din ce în ce mai eficiente. Procesul de mielinizare face ca transmiterea informației pe aceste trasee să fie mai rapidă și mai ușoară. Cu timpul, comportamentele care astăzi necesită efort pot deveni naturale.
Schimbarea începe cu gesturi mici
Nu este nevoie de transformări spectaculoase peste noapte.
Este suficient ca, din când în când, să alegem conștient varianta mai dificilă:
- să ascultăm înainte de a judeca;
- să răspundem calm în loc să reacționăm impulsiv;
- să căutăm colaborarea în locul competiției inutile;
- să oferim respect chiar și atunci când este mai ușor să criticăm.
Fiecare astfel de alegere reprezintă un exercițiu pentru creier și contribuie la formarea unor noi obiceiuri mentale.
O lume mai bună începe în propriul creier
Celebrul îndemn „Într-o lume în care poți fi orice, fii bun” nu este doar o lecție de morală. Din perspectiva neuroștiinței, este și o strategie inteligentă de adaptare. Pe termen scurt, instinctele tribale pot părea mai eficiente. Pe termen lung însă, relațiile bazate pe respect, compasiune și cooperare sunt cele care construiesc organizații mai sănătoase, comunități mai puternice și vieți mai împlinite. Schimbarea nu începe în societate. Începe în fiecare dintre noi, prin alegerile mici pe care le facem în fiecare zi și prin modul în care ne antrenăm propriul creier să aleagă ceea ce merită, nu doar ceea ce este ușor.
Cătălin Blaga vă așteaptă cu noi episoade din „Regândește-ți Creierul” în fiecare sâmbătă, pe canalul de YouTube GPI News TV.
.){kind=link}