Reflexele tribale sau puterea compasiunii? Neuroștiința explică de ce oamenii aleg adesea calea ușoară
Viața este plină de alegeri aparent banale. O gustare târzie, încă o bere cu prietenii sau încă un episod din serialul preferat sunt decizii ușor de luat. Însă ceea ce este ușor nu este întotdeauna și ceea ce ne face bine.
Același principiu se aplică și relațiilor dintre oameni. În familie, în cercul de prieteni sau la locul de muncă, creierul nostru este programat să aleagă, de cele mai multe ori, soluțiile care consumă cea mai puțină energie. Neuroștiința explică de ce acest lucru se întâmplă și, mai important, cum poate fi schimbat.
Suntem o specie construită pentru relații
Oamenii sunt una dintre cele mai sociale specii de pe planetă. Cercetările din neuroștiință arată că sistemele noastre nervoase se influențează reciproc în permanență.
Starea emoțională a unui coleg, tonul unui manager sau comportamentul unui prieten pot modifica modul în care funcționează propriul nostru creier. Acest schimb continuu explică de ce mediul în care trăim și lucrăm are un impact uriaș asupra sănătății psihice și asupra performanței.
Emisiunea cu Cătălin Blaga aici:
De ce apar conflictele în organizații
Companiile sunt construite pe structuri ierarhice. Există manageri, coordonatori și angajați, iar funcționarea lor presupune reguli și responsabilități clare.
Problema apare atunci când vechile reflexe evolutive preiau controlul.
În loc să colaborăm, apar competiția excesivă, bârfele, jocurile de putere, favoritismele și conflictele dintre echipe. Aceste comportamente nu sunt întâmplătoare. Ele reprezintă mecanisme moștenite din perioada în care oamenii trăiau în grupuri mici, iar accesul la resurse însemna supraviețuire.
Astăzi însă, aceleași mecanisme produc efecte contrare.
Creierul preferă întotdeauna varianta cea mai ușoară
Reflexele tribale sunt activate aproape instantaneu.
Motivul este simplu: traseele neuronale responsabile pentru aceste reacții sunt foarte bine consolidate și necesită foarte puțină energie pentru a funcționa.
În schimb, procese precum autocontrolul, respectul, loialitatea, compasiunea sau gândirea etică sunt coordonate de cortexul prefrontal, cea mai evoluată regiune a creierului.
Aceasta consumă mult mai multă energie și necesită un efort conștient.
Din acest motiv este mult mai ușor să criticăm decât să înțelegem, să reacționăm impulsiv decât să ascultăm și să intrăm în conflict decât să construim relații sănătoase.
Companiile bazate pe respect sunt și cele mai profitabile
Tot mai multe studii arată că organizațiile în care oamenii sunt tratați cu respect și încredere obțin rezultate economice superioare.
Angajații colaborează mai bine, nivelul de stres scade, fluctuația de personal este redusă, iar relațiile cu clienții devin mai solide.
Există un efect de propagare foarte clar.
Managerii care își tratează oamenii cu respect creează echipe care, la rândul lor, îi tratează mai bine pe clienți. Iar clienții mulțumiți generează loialitate și venituri mai mari pentru companie.
Inteligența emoțională poate salva vieți
Poate părea surprinzător, însă inclusiv în mediile unde disciplina este esențială, precum armata, cercetările au demonstrat că liderii cu inteligență emoțională ridicată sunt mai eficienți.
Comandanții care manifestă compasiune și înțelegere obțin un nivel mai mare de încredere și cooperare din partea subordonaților, fără a pierde autoritatea.
Rezultatul este o capacitate mai bună de adaptare și performanță în situații critice.
Compasiunea poate schimba comportamentul celorlalți
Psihologul Daniel Goleman descrie un experiment devenit celebru.
Un profesor universitar cunoscut pentru stilul său agresiv a fost invitat să poarte o dezbatere cu un călugăr budist care își dezvoltase ani la rând capacitatea de compasiune prin meditație.
La final, profesorul a recunoscut că nu a reușit să devină conflictual, deși acesta era comportamentul său obișnuit.
Atitudinea calmă, respectuoasă și empatică a interlocutorului i-a diminuat complet impulsul agresiv.
Experimentul demonstrează că emoțiile sunt contagioase, iar comportamentul unei persoane poate modifica reacțiile celor din jur.
Creierul poate fi antrenat
Vestea bună este că reflexele tribale nu sunt un destin.
Creierul uman își păstrează capacitatea de adaptare pe tot parcursul vieții.
Prin repetarea unor comportamente precum respectul, răbdarea, compasiunea și autocontrolul, traseele neuronale responsabile de aceste reacții devin din ce în ce mai eficiente.
Procesul poartă numele de mielinizare și reprezintă unul dintre mecanismele fundamentale prin care învățăm și ne schimbăm comportamentul.
Cu cât folosim mai des aceste circuite neuronale, cu atât ele vor deveni mai rapide și mai naturale.
Viitorul aparține organizațiilor care investesc în oameni
Pe termen scurt, conflictul și competiția par soluții simple.
Pe termen lung însă, ele consumă energie, reduc performanța și afectează cultura organizațională.
În schimb, companiile care dezvoltă încrederea, colaborarea și respectul creează un avantaj competitiv dificil de copiat.
Într-o lume în care tehnologia poate fi cumpărată, iar procesele pot fi replicate, cultura organizațională și calitatea relațiilor dintre oameni devin diferențiatorii reali.
Concluzie
Poate că cea mai importantă lecție oferită de neuroștiință este una surprinzător de simplă.
Creierul va alege întotdeauna ceea ce este ușor, dacă nu îl educăm să aleagă ceea ce este valoros.
Compasiunea, respectul și autocontrolul nu sunt doar valori morale. Ele reprezintă competențe care pot fi dezvoltate și care influențează direct calitatea vieții, succesul organizațiilor și capacitatea oamenilor de a construi relații sănătoase.
Așa cum spune un vechi îndemn devenit celebru: „Într-o lume în care poți fi orice, alege să fii bun.” Această alegere poate reprezenta primul pas către o viață mai echilibrată și către organizații mai performante.
