COPENHAGA, 2 martie (Reuters) – Votul Groenlandei la alegerile parlamentare din Danemarca, programate pentru 24 martie, este considerat un barometru al dorinței populației pentru independență. Scrutinul are loc într-un context politic tensionat, marcat de divergențe privind viitorul relației dintre insula arctică și Copenhaga.
Diviziuni politice privind drumul spre independență
Coaliția de guvernare din Groenlanda, condusă de Demokraatit, susține o abordare pragmatică către independență, menținând Danemarca drept partener-cheie.
În schimb, partidul de opoziție Naleraq pledează pentru o separare rapidă de Danemarca. Această diferență de viziune a accentuat diviziunile politice interne.
Potrivit analiștilor, aceste tensiuni ar putea fi exploatate de președintele american Donald Trump. În acest sens, Washingtonul și-a arătat interesul strategic pentru regiunea arctică.
Ulrik Pram Gad, cercetător la Danish Institute for International Studies, a declarat că partea americană caută domenii în care există dezacorduri reale între Groenlanda și Danemarca. Totuși, el a subliniat că presiunea SUA a consolidat, paradoxal, cooperarea dintre Nuuk și Copenhaga.
Alegeri convocate pe fondul presiunii americane
Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a convocat alegerile într-un moment în care poziția sa fermă față de presiunile americane privind Groenlanda se bucură de sprijin larg pe scena politică daneză.
Groenlanda, fostă colonie daneză până în 1953, când a devenit parte oficială a Regatului Danemarcei, traversează o perioadă de reevaluare a relației cu Copenhaga. În plus, mișcarea pentru independență, apărută în anii 1970, a câștigat teren în ultimii ani.
Opoziția mizează pe nemulțumirea alegătorilor
Liderul Naleraq, Pele Broberg, a acuzat alte partide că „cedează fără rezerve dorințelor Danemarcei” și a susținut că unele formațiuni încearcă să limiteze dreptul Groenlandei la independență.
Rasmus Leander Nielsen, profesor asociat la Universitatea Groenlandei, consideră că Naleraq ar putea atrage alegătorii nemulțumiți, în special pe fondul dezbaterilor tot mai intense despre autonomie.
Un parlamentar Naleraq a călătorit în ultimul an în Statele Unite, unde s-a întâlnit cu membri ai administrației Trump fără acordul guvernului din Groenlanda. Acest fapt a amplificat diviziunile în rândul celor aproximativ 57.000 de locuitori ai insulei.
Relații tensionate și controverse istorice
Analiștii susțin că frustrarea față de Danemarca ar putea slăbi sprijinul tradițional pentru partidele aflate la guvernare. Printre acestea se numără Siumut și Inuit Ataqatigiit.
În ultimii ani, Copenhaga a încercat să repare relațiile cu Groenlanda, afectate de mai multe controverse. În 2022, a ieșit la iveală faptul că mii de femei și fete din Groenlanda au fost supuse, între 1966 și 1991, unor practici contraceptive fără consimțământ.
Anul trecut, Danemarca și-a cerut scuze oficial pentru aceste practici. Partidul Siumut solicită publicarea imediată a unui raport de experți care analizează dacă programul respectiv poate fi considerat genocid. De asemenea, cere ca alegătorii să aibă acces la concluzii înainte de scrutinul din 24 martie.
Între nemulțumire și sprijin diplomatic
În ciuda relației dificile, mulți locuitori ai Groenlandei au apreciat faptul că Mette Frederiksen a obținut sprijin din partea unor aliați europeni importanți. Acest lucru s-a întâmplat după ce Trump a reiterat interesul SUA pentru preluarea controlului asupra insulei.
„Unii au fost foarte furioși pe Mette Frederiksen, dar alții au subliniat că a apărat bine Groenlanda”, a declarat Leander.
