(Reuters) – Islanda va organiza „în lunile următoare” un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, a anunțat premierul Kristrún Frostadóttir în timpul unei vizite oficiale în Polonia.
Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul polonez Donald Tusk. Potrivit șefei guvernului islandez, scrutinul va viza deschiderea negocierilor de aderare, ca prim pas oficial pentru o posibilă integrare deplină în blocul comunitar.
De ce reia Islanda discuțiile despre aderarea la UE
Islanda a întrerupt negocierile de aderare în 2013, după patru ani de discuții. Însă contextul geopolitic și economic actual a readus tema în prim-plan.
Creșterea costului vieții și războiul din Ucraina au contribuit la schimbarea opiniei publice, potrivit sondajelor recente. În plus, declarațiile președintelui american Donald Trump privind anexarea Groenlanda – teritoriu situat între Islanda și Statele Unite – au amplificat dezbaterea privind securitatea și poziționarea strategică a Islandei în Europa.
Pentru autoritățile de la Reykjavik, aderarea la UE este văzută ca o oportunitate de consolidare a stabilității economice și politice.
Islanda și relația actuală cu Uniunea Europeană
Deși nu este stat membru al Uniunii Europene, Islanda este deja integrată parțial în structurile europene. Țara face parte din piața unică europeană, din spațiul de liberă circulație Schengen și din Asociația Europeană a Liberului Schimb.
Totodată, Islanda este membră a NATO, ceea ce îi asigură garanții de securitate în contextul tensiunilor regionale.
Ce urmează după referendum
Guvernul de centru-stânga instalat în 2024 a promis organizarea unui referendum privind reluarea negocierilor cu Uniunea Europeană cel târziu anul viitor. Dacă votul va fi favorabil, Islanda ar putea redeschide oficial procesul de aderare, marcând o schimbare strategică majoră în politica externă a țării.
Referendumul ar putea redefini viitorul european al Islandei și poziția sa în arhitectura de securitate și cooperare a continentului.
