PARIS, 2 februarie (Reuters) – Franța ar urma să adopte în cele din urmă bugetul pentru 2026 luni. Acest lucru va fi posibil după ce eșecul așteptat al două moțiuni de cenzură va permite trecerea legislației. Astfel se pune capăt unei crize politice care a durat luni de zile. Totodată, se deschide o perioadă de stabilitate relativă pentru guvernul minoritar fragil al premierului Sébastien Lecornu.
Un blocaj politic prelungit, pe fondul problemelor bugetare
Negocierile privind bugetul au consumat clasa politică franceză timp de aproape doi ani. Aceste negocieri au urmat alegerilor anticipate convocate în 2024 de președintele Emmanuel Macron. Alegerile au produs un parlament fără majoritate clară. În tot acest timp, deficitul major al finanțelor publice făcea ajustările bugetare tot mai urgente.
Discuțiile au dus la pierderea funcțiilor de către doi prim-miniștri. Mai mult, au tulburat piețele de datorie și au îngrijorat partenerii europeni ai Franței.
Concesii costisitoare pentru sprijin politic
Totuși, Lecornu – a cărui numire haotică în două etape, în luna octombrie, a atras ironii la nivel internațional – a reușit să obțină sprijinul deputaților socialiști prin concesii costisitoare. Aceste concesii au fost bine țintite. Astfel, el și-a consolidat poziția politică.
„Este un succes politic și un eșec economic”, a declarat comentatorul politic veteran Alain Duhamel la postul de radio RTL.
Investitorii salută stabilitatea relativă
În pofida unui deficit bugetar ridicat, estimat la 5% din PIB, investitorii au reacționat pozitiv la perspectiva stabilității. Prima de risc a datoriei guvernamentale franceze față de referința germană a revenit la niveluri similare celor din iunie 2024. Acest lucru s-a întâmplat înainte de anunțul alegerilor anticipate.
Socialiștii au anunțat că nu vor susține moțiunile de cenzură. Aceasta înseamnă că bugetul pentru 2026 – deja întârziat cu peste o lună – va fi adoptat după trecerea celor două voturi.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Reforma pensiilor, suspendată până după alegeri
Principala concesie obținută de socialiști a fost suspendarea unei reforme impopulare a pensiilor. Aceasta amână creșterea vârstei de pensionare la 64 de ani până după alegerile prezidențiale de anul viitor.
Reforme înghețate până la alegerile prezidențiale din 2027
Cu puțin peste un an înainte de alegerile prezidențiale din primăvara lui 2027, calmarea crizei bugetare îi oferă lui Macron un respiro. Între timp, el se apropie de finalul celui de-al doilea mandat, marcat de cote de popularitate istoric scăzute.
După ce a pierdut controlul asupra agendei interne, agenda sa de reforme economice orientate spre ofertă a stagnat. Reduceri semnificative de cheltuieli sunt puțin probabile înainte de plecarea sa din funcție. Acest lucru se datorează reticenței parlamentarilor față de măsuri nepopulare în plină campanie electorală.
Susținătorii lui Macron afirmă că Lecornu, prin flexibilitate și capacitate de compromis, a prevenit revenirea taxelor pe avere. De asemenea, el a protejat moștenirea președintelui de a face Franța mai atractivă pentru investitorii străini.
Politica externă, prioritatea lui Macron
Președintele se concentrează acum aproape exclusiv pe politica externă. El militează pentru o Europă mai puțin dependentă de puteri externe și pentru o poziție mai dură față de președintele american Donald Trump, inclusiv în chestiuni precum tarifele comerciale sau criza Groenlandei.
Pe plan intern, însă, Macron lasă în urmă un bloc centrist fără un succesor clar. Acest bloc este semnificativ slăbit în fața unei extreme drepte aflate în revenire.
Cursa prezidențială, marcată de incertitudine
Doi foști prim-miniștri ai lui Macron, Édouard Philippe și Gabriel Attal, se pregătesc pentru cursa prezidențială. Între timp, popularitatea lui Lecornu a crescut în ultimele luni.
Totuși, dacă centrul politic rămâne fragmentat și în lipsa unor alegeri primare, nu este sigur că un candidat mainstream va ajunge în turul al doilea al alegerilor. Acest candidat ar putea înfrunta extrema dreaptă, fie ea condusă de Jordan Bardella sau Marine Le Pen.
