De la Groenlanda la Ucraina, diplomația centralizată a lui Trump creează turbulențe pentru aliații SUA
WASHINGTON, 24 ianuarie (Reuters) — Când oficiali din Statele Unite, Danemarca și Groenlanda s-au întâlnit luna trecută în capitala insulei arctice, discuțiile au fost normale. Nu au inclus vreo referire la o posibilă preluare militară sau financiară a Groenlandei de către SUA, potrivit mai multor surse apropiate negocierilor.
Totul s-a schimbat însă mai puțin de două săptămâni mai târziu. Atunci Donald Trump a anunțat numirea unui trimis special pentru Groenlanda, Jeff Landry. Acesta a scris pe rețelele sociale că va ajuta la „transformarea Groenlandei într-o parte a SUA” — o declarație care a șocat Copenhaga și a luat prin surprindere inclusiv oficiali americani de rang înalt.
Politica externă a lui Trump, formulată într-un cerc restrâns
Excluderea diplomaților de carieră se înscrie într-un tipar al politicii externe a lui Trump. Acesta este caracterizat de decizii imprevizibile și de formularea strategiilor fără implicarea experților în securitate națională.
Potrivit Reuters, măsuri precum amenințarea implicită de a prelua Groenlanda, planuri pentru tarife împotriva aliaților SUA și presiuni asupra Danemarcei par să fi fost determinate doar de Trump și un grup restrâns de consilieri.
Printre aceștia s-au numărat secretarul Comerțului Howard Lutnick, care a susținut ideea tarifelor. De asemenea, și vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali care au încercat să îl descurajeze pe Trump să ia în calcul utilizarea forței militare.
Casa Albă apără abordarea „America First”
Casa Albă a respins criticile privind lipsa de coordonare. Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a declarat că persoanele „care oferă informații Reuters” nu sunt la curent cu discuțiile sensibile.
„Președintele a fost ales pentru a implementa politica externă America First. În plus, abordarea sa de tip top-down a fost mai eficientă”, a afirmat Kelly.
Amenințarea cu acțiuni militare a alarmat aliații
Riscurile acestei diplomații centralizate au devenit evidente în ultimele săptămâni.
Tensiunile transatlantice privind Groenlanda s-au intensificat după un interviu CNN din 5 ianuarie al lui Stephen Miller, adjunct al șefului de cabinet al Casei Albe. Acesta nu a exclus explicit o posibilă intervenție militară pentru preluarea Groenlandei.
Comentariile au generat confuzie și îngrijorare în Washington și în rândul aliaților SUA.
Congresul SUA, îngrijorat de un posibil conflict
În Congres, atât democrații, cât și republicanii s-au temut că administrația ar putea lansa o operațiune militară majoră fără aprobarea legislativului.
Unii congresmeni au avertizat că o eventuală invazie a Groenlandei ar putea declanșa o procedură de suspendare (impeachment) împotriva lui Trump.
Trump reduce tensiunile și anunță un posibil acord NATO
Săptămâna aceasta, Trump a temperat retorica, renunțând la amenințările cu tarife împotriva aliaților care sprijină Groenlanda. El a afirmat că a ajuns la un cadru preliminar de acord cu NATO privind viitorul insulei.
Trump a spus că el și secretarul general NATO, Mark Rutte, au stabilit „baza unui viitor acord privind Groenlanda și întreaga regiune arctică”.
Cu toate acestea, surse apropiate administrației afirmă că o intervenție militară nu a fost niciodată serios luată în calcul.
Critici: SUA devine un partener imprevizibil
Kori Schake, fost oficial Pentagon și Casa Albă, a declarat că amenințările lui Trump au provocat deja daune durabilerelațiilor internaționale.
„Trump este atât de imprevizibil încât aliații nu pot avea încredere că nu va repeta amenințările. A făcut ca SUA să pară un partener nesigur pentru cei mai apropiați prieteni ai săi”, a spus Schake.
Groenlanda, Ucraina și Siria: decizii luate fără experți
Abordarea centralizată a lui Trump s-a reflectat și în:
- negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina, unde un plan de 28 de puncte a fost discutat fără informarea multor oficiali americani
- politica privind Siria, inclusiv întâlnirea lui Trump cu liderul sirian Ahmed al-Sharaa și ridicarea sancțiunilor SUA fără consultări extinse
În cazul Siriei, trimisul special Tom Barrack a devenit principalul factor de decizie. A existat implicare minimă a Departamentului de Stat, potrivit mai multor surse.
Departamentul de Stat a respins criticile, afirmând că există „colaborare extinsă în cadrul administrației Trump”.
