Autor: Bogdan Ghioncu – consultant politic
Ce ascunde, de fapt, decizia PSD de a elimina cuvântul „progresism” din Statutul partidului? Este o decizie care reflectă, de fapt, cum progresismul – perceput ca simbol al modernizării și înnoirii, a devenit astăzi un adevărat stigmat pentru partidele mainstream din politica românească.
Progresismul, între ideal și percepție negativă
În anii ‘90 – 2000, „progresismul” era un must have, asociat cu reforme profunde ale societății și economiei românești. Era un termen plin de însemnătate care ne aducea pe noi, românii, “în rândul lumii” civilizate din Europa, către care priveam cu invidie. În acei ani, discursul politic era înțesat de idei care reflectau dorința de progres social și economic. De la transformarea economiei de stat și eficientizarea marilor unități industriale, până la modernizarea agriculturii. Indiferent de orientarea ideologică, așteptările românilor își găseau corespondent în „democrație desăvârșită, morală creștină, patriotism luminat și dreptate socială” sau în civism, reforma statului și apropierea de structurile europene. Toate aceste idei erau unite prin firul roșu al progresismului.
Anii de integrare europeană și modernizare s-au transformat treptat într-un fenomen perceput ca elitist, mai ales în mediul urban. Acest termen este adesea în contradicție cu valorile tradiționale ale votanților.
Această schimbare de percepție a dus la transformarea progresismului dintr-un punct central al unui program politic, într-o etichetă negativă utilizată tot mai mult în controverse ideologice.
PSD își adaptează discursul politic
Pentru social democrați, o clarificare ideologică era necesară, mai ales după anul electoral 2024 care a marcat ridicarea curentelor suveraniste. Renunțarea la termen nu înseamnă, dintr-o dată, abandonarea curentului care îl însoțește. Inițiativa noii conduceri a PSD este, înainte de toate, o strategie de comunicare, o mișcare prin care social democrații subliniază faptul că vor să recâștige o parte a electoratului tradițional care a migrat în anii trecuți către AUR și care l-a preferat pe CG în dauna liderului partidului la alegerile prezidențiale. Conservatorismul, solidaritatea socială, stabilitatea economică și politicile protecționiste față de o parte a electoratului sunt mai importante astăzi decât etichetele ideologice.
Media și rețelele sociale au accelerat stigmatizarea
Stigmatizarea termenului „progresism” a fost potențată de media și de rețelele sociale în ultimii ani. Multe inițiative de modernizare, de schimbare, au fost etichetate ca fiind „progresiste”. Asocierea „progresismului” cu minoritățile sexuale, cu dezbaterile despre drepturile acestora sau cu reforme în sistemul de educație primar sau gimnazial au constituit un punct fără de întoarcere în condamnarea la scară largă a acestui concept. Indiferent că vorbim despre idei progresiste în administrație sau în economie, orice inițiativă catalogată astfel era sortită eșecului.
Așa a devenit progresismul un cuvânt cu conotație negativă în percepția publică!
Rezultate, nu etichete
Este mai clar ca oricând că succesul politic nu mai depinde de termeni ideologici, ci de capacitatea partidelor de a livra soluții concrete la problemele oamenilor. Acțiunile autentice, în acord cu așteptările electoratului vor convinge mai ușor decât orice rebranding ideologic. Însă rezultatele concrete trebuie să fie vizibile și percepute ca fiind bune de către oameni. O autostradă în lucru, pe care nu se circulă încă, nu e cu nimic mai bună pentru oameni decât o etichetă pusă iscusit în prime-time sau pe rețelele sociale.
Bogdan Ghioncu este consultant politic cu experiență de peste 17 ani în campanii electorale la nivel național.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
