Economia Kârgâzstanului a crescut cu 10% în primele nouă luni din 2025, impulsionată de reconstrucție și comerț
BIȘKEK (Reuters) – Economia Kârgâzstanului a înregistrat o creștere de 10% în primele nouă luni ale anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Astfel, a ajuns la un PIB de aproximativ 13,7 miliarde de dolari, potrivit Comitetului Național de Statistică.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Creștere susținută de construcții, industrie și comerț
Conform datelor oficiale, avansul economic a fost determinat de sectorul construcțiilor, industria prelucrătoare, comerțul și mineritul.
- Construcțiile au înregistrat o creștere de aproape 30%,
- Comerțul angro și cu amănuntul a crescut cu 11%.
Totuși, datoria publică a crescut la 8,4 miliarde de dolari la 31 iulie. Aceasta este cu 1,9 miliarde mai mult față de anul precedent.
Impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asupra Rusiei
Kârgâzstanul, o țară predominant musulmană și muntoasă, a fost mult timp dependentă de muncitorii migranți din Rusia. Totuși, a cunoscut o creștere economică accelerată de la începutul războiului din Ucraina și al sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei. Acestea au dus la redirecționarea lanțurilor de aprovizionare prin țări terțe.
Kârgâzstanul, hub economic pentru Rusia sancționată
Economistul Azamat Akeneev, de la Institutul Național pentru Studii Strategice, a declarat că Kârgâzstanul, aflat într-o uniune vamală cu Rusia, depășește alte state din regiune. Aceasta se datorează rolului său de punte comercială pentru companiile ruse.
„Din cauza sancțiunilor, țara a devenit un fel de centru offshore pentru companiile ruse, care folosesc sistemul financiar kârgâz pentru a-și rezolva problemele,” a spus Akeneev.
Statele Unite și Marea Britanie au impus sancțiuni mai multor bănci kârgâze, acuzate că au facilitat evitarea sancțiunilor impuse Rusiei.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Alegeri anticipate pentru consolidarea puterii politice
Kârgâzstanul va organiza alegeri parlamentare anticipate pe 30 noiembrie. Analiștii afirmă că acestea urmăresc consolidarea autorității președintelui Sadyr Japarov, un lider populist și naționalist. El a reprimat opoziția într-o țară considerată anterior cea mai democratică din Asia Centrală.
