Blocaj politic la Paris: demisia guvernului pune bugetul în pericol
Negocierile tensionate privind bugetul au dus la căderea celui de-al treilea prim-ministru francez în mai puțin de un an, chiar cu câteva zile înainte ca executivul să prezinte proiectul de buget pentru 2026 în parlament.
Această criză politică riscă să împingă Franța spre o situație bugetară de urgență, într-un moment în care piețele și partenerii europeni urmăresc cu atenție stabilitatea financiară a țării.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Posibilă legislație de urgență pentru menținerea funcționării statului
Criza tot mai profundă amenință procesul bugetar, crescând probabilitatea ca guvernul să fie nevoit să recurgă la o lege provizorie de urgență, menită să mențină funcționarea instituțiilor publice.
Conform legislației franceze, executivul are termen până pe 7 octombrie pentru a depune proiectul de buget pe 2026. Constituția permite o mică flexibilitate până la jumătatea lunii.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca administrația președintelui Emmanuel Macron să reușească să-l finalizeze la timp. Acest lucru se datorează faptului că trebuie numit un nou prim-ministru și format un nou cabinet.
Dacă termenul este depășit, parlamentarii vor trebui să adopte o lege bugetară temporară. Aceasta ar autoriza cheltuielile, taxele și împrumuturile de la 1 ianuarie, până la aprobarea unui buget complet.
Franța a mai trecut printr-o situație similară în decembrie 2024. Atunci, căderea guvernului condus de Michel Barnier a dus la invalidarea bugetului pe 2025 și la aplicarea unei legislații de urgență.
Buget provizoriu: cheltuieli înghețate, dar pensiile cresc automat
Legea provizorie ar evita un „shutdown” de tip american, însă ar impune limite stricte finanțelor publice:
- Cheltuieli: Guvernul ar putea prelungi prin decret limitele de cheltuieli din 2025, înghețând practic majoritatea bugetelor fără ajustare la inflație.
- Pensiile: Singura excepție importantă o reprezintă pensiile, care cresc automat odată cu inflația – o măsură ce ar putea adăuga miliarde de euro la deficit.
- Taxe: Impozitele existente ar continua să fie colectate, însă baremele fiscale nu ar putea fi actualizate cu inflația. Acest lucru ar putea împinge mii de gospodării – în prezent scutite – în zona de impozitare.
- Împrumuturi: Statul și instituțiile de asigurări sociale ar putea continua să emită datorii pe piețele de capital. Aceasta acoperă nevoile imediate.
Alegeri anticipate ar îngreuna și mai mult procesul bugetar
Dacă președintele Macron decide să dizolve parlamentul și să convoace alegeri legislative anticipate, calendarul pentru adoptarea chiar și a unei legi bugetare temporare ar deveni extrem de strâns.
Constituția impune cel puțin 20 de zile de campanie înainte de primul tur de scrutin, urmat de al doilea tur la o săptămână distanță.
După aceea, noii parlamentari ar avea nevoie de câteva zile pentru a-și prelua oficial mandatele. Acest lucru ar lăsa puțin timp în decembrie pentru votarea unei legi provizorii înainte de începutul anului 2026.
Concluzie: Franța, într-un moment critic între instabilitate politică și presiune economică
Demisia guvernului Lecornu amplifică incertitudinea fiscală a Franței. De asemenea, ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea președintelui Macron de a menține echilibrul între reforme, presiunile piețelor și stabilitatea politică.
O întârziere în adoptarea bugetului ar putea afecta credibilitatea țării în fața partenerilor din Uniunea Europeană. Totodată, ar adânci tensiunile interne.
