Autor: Doru Dima
Atacurile cibernetice – noua armă a războaielor moderne
În era digitală, fronturile militare s-au mutat din tranșee în rețele. Nu mai este nevoie de tancuri pentru a paraliza o țară – este suficient un atac cibernetic bine coordonat. De la aeroporturi până la parlamente, hackerii devin actori geopolitici, capabili să blocheze economii întregi și să pună sub semnul întrebării stabilitatea democratică.
Aeroporturile europene, victime ale hackerilor
Pe 19 septembrie 2025, Europa a trăit un moment critic: Heathrow (Londra), Bruxelles și Berlin au fost lovite de un atac informatic asupra Collins Aerospace, furnizor al sistemelor de check-in și îmbarcare.
- Mii de pasageri au rămas blocați.
- Zboruri întârziate și haos în terminale.
- Infrastructura critică a demonstrat cât de vulnerabilă este în fața hackerilor.
Acest incident vine după o serie de atacuri devastatoare asupra unor giganți economici britanici:
- Marks & Spencer (M&S) – pierderi de 300 de milioane de lire sterline în aprilie 2025.
- Jaguar Land Rover – fabricile închise timp de săptămâni, producția blocată la 1.000 de mașini pe zi.
- Co-op Group – sistemele de plată compromise.
Cum funcționează atacurile de tip ransomware
Potrivit expertului Sam Rubin, șeful Unit 42 din cadrul Palo Alto Networks, ransomware-ul este doar partea vizibilă a problemei. Hackerii:
- Blochează accesul la fișiere;
- Fură date sensibile;
- Șantajează victimele, amenințând cu publicarea informațiilor.
Rubin avertizează că pierderile globale cauzate de atacurile cibernetice depășesc 20 de miliarde de dolari pe zi. Și, paradoxal, hackerii nu au nevoie de tehnologii sofisticate pentru a intra în sistem: exploatează greșeli simple, precum lipsa autentificării multi-factor sau software-ul neactualizat.
Moldova, noul front al războiului digital
Dacă în Vest hackerii atacă economia, în Republica Moldova lovitura s-a dat chiar în inima democrației: alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
- PAS, partidul pro-european, a câștigat cu 48% din voturi și a obținut majoritatea parlamentară.
- Autoritățile au raportat atacuri cibernetice asupra serverelor electorale.
- Campanii de dezinformare atribuite Rusiei au încercat să slăbească încrederea populației în procesul electoral.
Opoziția pro-rusă a refuzat să recunoască rezultatele și a anunțat proteste la Chișinău, confirmând că miza reală nu a fost doar competiția electorală, ci direcția geopolitică a țării.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Paralele între infrastructura europeană și democrația moldoveană
Deși contextul diferă, există un fir roșu comun între Londra și Chișinău: atacurile cibernetice nu sunt doar acte de criminalitate digitală, ci instrumente strategice.
- În Marea Britanie, miza este profitul și încrederea consumatorilor.
- În Moldova, miza este orientarea politică și geopolitică – Vest sau Est, Europa sau Rusia.
Ambele cazuri demonstrează aceeași vulnerabilitate: o lume conectată, dar nepregătită să se apere.
Inteligența Artificială – armă cu două tăișuri
Un alt element revoluționar este rolul inteligenței artificiale (AI) în războiul digital.
- Hackerii folosesc AI pentru: phishing avansat, video deepfakes care păcălesc angajați, infiltrări rapide în rețele.
- Apărătorii folosesc AI pentru: identificarea în timp real a amenințărilor, vizibilitate crescută asupra atacurilor și reacții rapide.
AI a devenit astfel un câmp de luptă în sine, unde inovația decide cine câștigă.
Lecția pentru Europa și Moldova
Atacurile recente transmit un mesaj clar: securitatea cibernetică trebuie tratată ca securitate națională.
- Pentru Europa, prioritatea este protejarea infrastructurilor critice și a companiilor strategice.
- Pentru Republica Moldova, protecția spațiului digital este esențială pentru alegeri libere și corecte și pentru parcursul european.
Dacă frontul invizibil al hackerilor nu este apărat, riscul nu este doar financiar – este existențial.
Concluzie: un război pe care nu îl putem ignora
Din Londra până la Chișinău, hackerii ne arată că războiul modern nu se mai duce doar cu arme, ci cu algoritmi. Iar întrebarea crucială pentru societățile democratice este simplă:
Suntem pregătiți să apărăm nu doar granițele, ci și serverele care ne garantează viitorul?