COPENHAGA (Reuters) – Danemarca a anunțat joi că incursiunile cu drone din noaptea precedentă, care au dus la închiderea temporară a două aeroporturi și au afectat instalații militare, reprezintă atacuri hibride menite să răspândească teamă. Cu toate acestea, autoritățile nu au reușit să identifice autorii.
Acesta este al doilea incident de acest fel în doar două zile pe teritoriul Danemarcei. Totodată, face parte din ceea ce unii oficiali europeni consideră un model de acțiuni de destabilizare atribuite Rusiei. Astfel, sunt scoase în evidență vulnerabilitățile spațiului aerian european în contextul tensiunilor ridicate dintre Moscova și NATO.
Pe 10 septembrie, Polonia a doborât drone suspectate că proveneau din Rusia, care pătrunseseră în spațiul său aerian.
Danemarca nu a doborât dronele, invocând motive de siguranță
Autoritățile daneze au precizat joi că au decis să nu doboare dronele care au survolat spațiul lor aerian. Au invocat motive de siguranță, în ciuda perturbărilor cauzate traficului aerian.
Ambasada Rusiei la Copenhaga a respins ca fiind „absurde” speculațiile privind o posibilă implicare a Moscovei în aceste incidente.
Premierul danez Mette Frederiksen a declarat că a discutat joi cu secretarul general NATO, Mark Rutte, despre incidentele cu drone. A subliniat că Danemarca și NATO vor colabora strâns pentru a întări securitatea.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Lipsa de pregătire a Danemarcei, în centrul atenției
Incursiunile au forțat închiderea aeroportului Aalborg, utilizat atât pentru zboruri comerciale, cât și pentru operațiuni militare, pentru trei ore. Aeroportul Billund, al doilea cel mai mare din țară, a fost de asemenea închis timp de o oră, a transmis poliția. Ambele aeroporturi s-au redeschis joi dimineața.
Drone au fost detectate și în apropierea altor obiective strategice:
- aeroporturile Esbjerg și Sonderborg,
- baza aeriană Skrydstrup, unde sunt staționate avioane de luptă F-16 și F-35,
- o facilitate militară din Holstebro.
Toate aceste locații se află în regiunea Jutlanda de Vest.
„Acest incident demonstrează că în prezent nu avem capacitatea de a preveni intruziunile dronelor asupra aeroporturilor noastre. Este o breșă majoră în pregătirea noastră”, a declarat Peter Viggo Jakobsen, profesor asociat la Colegiul Regal Danez de Apărare, pentru Reuters.
Danemarca a crescut anul acesta bugetul apărării pentru a remedia deficiențe acute în infrastructura militară. Săptămâna trecută, guvernul a anunțat achiziția de arme cu rază lungă de acțiune. Totodată, decizia de a găzdui producția de combustibil pentru rachete ucrainene în apropierea bazei Skrydstrup a atras critici dure din partea Rusiei.
Atacuri hibride, fără amenințare militară directă
Poliția a menționat că dronele au urmat același tipar ca cele care au determinat, marți noaptea, oprirea temporară a zborurilor pe aeroportul din Copenhaga.
„Cu siguranță nu pare o coincidență, ci un plan sistematic. Acesta este exact ceea ce eu definesc ca atac hibrid”, a declarat ministrul apărării, Troels Lund Poulsen, în cadrul unei conferințe de presă. Totuși, a precizat că Danemarca nu se confruntă cu o amenințare militară directă.
Michael Hyldgaard, șeful Forțelor Armate daneze, a recunoscut slăbiciunile în capacitatea țării de a contracara atacurile cu drone:
„Avem o gamă largă de capacități în cadrul Forțelor Armate, dar am avea nevoie de mai multe.”
Critici din partea opoziției
Pelle Dragsted, parlamentar din opoziția daneză și membru al Alianței Roșu-Verde, a criticat modul în care guvernul a gestionat situația:
„Se alocă miliarde pentru apărare, dar nu există control asupra celui mai de bază aspect – protecția infrastructurii noastre vulnerabile”, a scris acesta pe platforma X.
Suspiciuni asupra Rusiei
Premierul Mette Frederiksen a numit incidentul de la Copenhaga „cel mai grav atac asupra infrastructurii critice a Danemarcei”. L-a legat de activitățile suspecte ale dronelor rusești din Europa. Cu toate astea, nu a prezentat dovezi concrete.
Și Norvegia s-a confruntat luni seara cu o situație similară, închizând spațiul aerian deasupra aeroportului Oslo pentru trei ore după detectarea unei drone.
„Rușii – dacă într-adevăr sunt ei, iar eu cred că sunt – sunt foarte abili în a se situa exact la limita care ar putea declanșa un răspuns militar din partea NATO, fără însă să o depășească”, a declarat analistul Jakobsen.
Totuși, ministrul apărării Poulsen a subliniat joi că nu există dovezi clare care să lege activitatea recentă a dronelor de Rusia.
El a adăugat că Danemarca nu a decis încă dacă va invoca Articolul 4 al NATO. Acesta permite statelor membre să solicite consultări oficiale în cazul unor amenințări la adresa securității lor, așa cum a făcut Polonia la începutul acestei luni.
Context european tensionat
Incidentele cu drone au loc în contextul în care Danemarca deține președinția rotativă a Uniunii Europene. De asemenea, se pregătește să găzduiască, săptămâna viitoare, liderii UE la Copenhaga.
Aceste evenimente pun presiune suplimentară pe autorități. Ele trebuie să demonstreze că țara este pregătită să își apere atât spațiul aerian, cât și infrastructura critică.
