Republica Moldova se pregătește pentru un moment istoric: alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Scrutinul nu este doar o cursă electorală, ci și un test al rezistenței țării în fața tensiunilor interne și amenințărilor externe. Într-un context marcat de atacuri hibride și implicarea Rusiei, cetățenii moldoveni sunt chemați să decidă viitorul politic al țării.
O țară sub presiune: atacurile hibride rusești
În săptămâna premergătoare alegerilor, autoritățile moldovenești au descins în peste 250 de locații, inclusiv patru penitenciare, pentru a preveni destabilizarea țării prin rețele criminale coordonate din Rusia. Operațiunea a implicat serviciile secrete, forțele speciale „Fulger” și poliția națională.
Președinta Maia Sandu și șefii structurilor de forță au transmis apeluri la calm și informare corectă, iar șefa statului va susține un discurs public transmis în direct la televiziune și online.
În paralel, liderul pro-rus Igor Dodon a anunțat proteste după alegeri, indiferent de rezultat, avertizând că guvernarea ar putea încerca să „anuleze alegerile”.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Cum funcționează alegerile parlamentare
Parlamentul Republicii Moldova are 101 deputați, aleși printr-un sistem mixt: 50 pe liste de partid și 51 uninominal. Pragurile electorale sunt: 5% pentru partide, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidați independenți.
Fiecare alegător primește două buletine: unul pentru circumscripția națională și unul pentru circumscripția uninominală. Alegătorii din diaspora pot vota prin corespondență sau la secțiile speciale.
Partide, blocuri și candidați independenți
La acest scrutin participă 15 partide, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți.
Partide principale
- Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – listă cu 104 candidați, condusă de Igor Grosu, actualul președinte al Parlamentului. Formațiunea promovează orientarea europeană și mesajele pro-reformă.
- Partidul Nostru (PN) – are 102 candidați, în frunte cu Renato Usatîi. Se prezintă ca o alternativă antisistem, critică față de actuala guvernare.
- Partidul Social Democrat European (PSDE) – intră în competiție cu 86 de candidați, avându-l ca lider pe Tudor Ulianovschi. Promovează o viziune social-democrată moderată.
- Partidul „Democrația Acasă” (PPDA) – participă cu 88 de candidați, condus de Vasile Costiuc. Formațiunea se prezintă cu un mesaj reformist.
- Partidul Liberal (PL) – înscrie 57 de candidați, avându-l în frunte pe Mihai Ghimpu. Păstrează tradițional discursul unionist.
- Partidul Național Moldovenesc (PNM) – a înregistrat 54 de candidați, cu Dragoș Galbur cap de listă. Se axează pe valori naționale.
- Uniunea Creștin-Socială din Moldova – prezintă 53 de candidați, condusă de Gabriel Călin, cu accent pe valorile sociale și tradiționale.
- Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – participă cu 62 de candidați, în frunte cu Boris Volosatîi, promovând unirea cu România.
- Partidul „Renaștere” – a depus o listă de 71 de candidați, condus de Vadim Mișin, cu un mesaj axat pe suveranitate și tradiționalism.
- Partidul Șansă (PȘ) – are 87 de candidați, liderul formațiunii fiind Alexei Lungu. Mesajul se concentrează pe dreptate socială și dezvoltare economică.
- Liga Orașelor și Comunelor (LOC) – înscrie 68 de candidați, condusă de Sergiu Perciun, pledând pentru descentralizare și sprijinirea autorităților locale.
- Partidul Schimbării (PS) – are 50 de candidați, cu Ștefan Gligor în frunte, promovând un mesaj de modernizare și reforme anticorupție.
- Partidul Verde Ecologist (PVE) – prezintă 45 de candidați, condus de Anatolie Prohnițchi, cu o agendă ecologistă și orientată spre protecția mediului.
- Partidul Național Liberal (PNL) – înscrie 42 de candidați, având-o ca lider pe Vitalia Pavlicenco, cu un discurs unionist și proeuropean.
- Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” (PRNA) – are 39 de candidați, condus de Valeriu Climenco, susținând unirea cu România și promovarea identității naționale.
Blocuri electorale
- Blocul Patriotic – PSRM, PCRM, Inima Moldovei, Viitorul Moldovei, lider Igor Dodon.
- Blocul „Alternativa” – condus de Ion Ceban.
- Blocul „Împreună” – Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist.
- Blocul „Unirea Națiunii” – PNL și PRNA.
Candidați independenți
- Andrei Năstase, fost primar al Chișinăului.
- Olesea Stamate, fost ministru al Justiției.
- Victoria Sanduță, fostă judecătoare.
- Tatiana Crețu, promotoare a principiilor democrației europene în Diaspora.
Cine sunt favoriții
Sondajele recente arată că PAS este partidul cu cele mai mari șanse, urmat de Blocul Patriotic și Partidul Nostru. Diferite instituții de cercetare indică valori între 29-39% pentru PAS și 13-22% pentru Blocul Patriotic.
Diaspora: participarea cetățenilor moldoveni la alegeri din afara țării
Cetățenii moldoveni din străinătate pot vota prin poștă sau la 301 secții de votare. Țări vizate pentru vot prin corespondență: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă.
MERGI LA VOT!
Alegerile parlamentare din Moldova 2025 reprezintă nu doar un exercițiu democratic, ci și o luptă simbolică pentru stabilitatea și viitorul țării.
Lista secțiilor de votare pentru cetățenii Republicii Moldova în România aici.
