Rezervorul Kouris, Cipru – Biserica Sfântul Nicolae, situată în dealurile de deasupra Limassolului, care de obicei este scufundată în apele Rezervorului Kouris, oferă o imagine clară a crizei tot mai grave a apei din Cipru. Clopotnița este complet expusă, iar construcția este înconjurată de pământ uscat și crăpat.
Secetele devin o provocare permanentă
Situat în extremitatea estică a Mării Mediterane, Cipru s-a confruntat întotdeauna cu perioade de secetă. Însă schimbările climatice au transformat aceste perioade într-o provocare permanentă. Autoritățile se bazează tot mai mult pe desalinizare pentru a satisface cererea tot mai mare de apă.
Ploile anuale au scăzut cu aproximativ 15% în ultimele 90 de ani, în timp ce temperaturile din Nicosia au crescut cu 1,8 grade Celsius în ultimul secol. Această creștere este dublu față de media globală, conform datelor oficiale.
La 1 septembrie, rezervoarele insulei erau umplute doar în proporție de 14,7%.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
Cererea de apă crește constant
Cererea de apă a crescut de trei ori din 1990, din cauza creșterii populației și a exploziei turismului. Acest lucru a lăsat Cipru într-un deficit constant de apă. Țara are o populație de puțin sub 1 milion de locuitori. Aproape 3 milioane de turiști vizitează anual insula.
În 2023, deficitul a atins 66 de milioane de metri cubi – echivalentul a peste 26.000 de bazine olimpice – a declarat Yianna Oikonomidou, inginer executiv senior la Departamentul pentru Dezvoltarea Apei.
„Acest lucru arată cât de mare este problema și de ce încercăm să acoperim acest deficit cu surse non-convenționale, cum ar fi desalinizarea și reutilizarea apei tratate. Aceasta se aliniază perfect principiilor economiei circulare”, a spus ea.
Desalinizarea, soluția principală
Desalinizarea a fost introdusă în Cipru în 1997 și acum acoperă aproximativ 70% din necesarul de apă potabilă. În această vară, au fost instalate unități mobile din Emiratele Arabe Unite. Autoritățile plănuiesc să mai instaleze și altele anul viitor. În cele din urmă, guvernul dorește ca desalinizarea să acopere toate nevoile gospodăriilor și afacerilor.
„Scopul nostru este să eliminăm dependența de vreme”, a declarat Maria Panayiotou, ministrul Agriculturii, Mediului și Resurselor Naturale. „Administrația actuală a adoptat o politică de a menține unitățile de desalinizare în funcțiune indiferent de sezon. Ploi sau nu, Cipru trebuie să-și asigure aprovizionarea cu apă. Acest lucru se poate realiza doar prin utilizarea tehnologiei disponibile, îmbunătățirea rețelelor și dezvoltarea unei conștiințe privind apa pentru a minimiza risipa.”
Critici și impact asupra mediului
Cu toate acestea, unii critică dependența excesivă de apa de mare.
„Este foarte scump și, dacă nu ești atent, poate provoca multe daune”, a avertizat deputatul Charalambos Theopemptou, președintele Comisiei pentru Mediu din parlament.
El a spus că pescarii s-au plâns de stocuri scăzute de pește și de „lipsa de viață” în zonele unde se deversează saramura provenită din desalinizare. Ministerul Agriculturii susține că monitorizarea nu a identificat impacturi negative.
Riscurile pentru agricultură și sol
Oamenii de știință avertizează că insula se confruntă cu riscuri mai profunde. Practicile agricole, inclusiv cultivarea de culturi care necesită cantități mari de apă, accelerează deșertificarea.
„Cu excepția munților Troodos și Pentadaktylos, toate celelalte zone sunt potențial deșertificate”, a spus Michael Loizides, inginer chimist și de mediu la Centrul de Cercetare AKTI.
Grupul său este implicat într-un proiect pilot finanțat de UE. Acesta caută soluții durabile pentru prevenirea degradării terenurilor, cum ar fi compostarea pentru refacerea solului și creșterea retenției de apă.
„Cipru se află într-o situație devastatoare. Aceasta înseamnă că trebuie să fim creativi și inovatori”, a adăugat el.
