Autor: Ariana Bucur
„Zidirea” învățământului preuniversitar prin măsuri fiscale?
Creșterea normei didactice, majorarea efectivelor la clasă, acordarea personalității juridice doar pentru școlile cu minimum 500 de elevi (250 în cazul grădinițelor) devin realitate odată cu începerea anului școlar 2025-2026. Reorganizarea rețelei școlare prin comasări, fuzionări și arondări, majorarea obligației de predare pentru cadrele de conducere, îndrumare și control, vor constitui de asemenea, soluții pentru eficientizarea bugetului public … în viziunea conducerii Ministerului Educației și Cercetării!
Însă, aceste decizii ridică o întrebare esențială: vor conduce ele la salvarea țării? Sistemul de învățământ preuniversitar va fi mai eficient? Rezultatele învățării vor fi superioare celor prezente? Sau dimpotrivă, vor conduce la scăderea calității actului educațional, creșterea abandonului școlar și demotivarea profesorilor?
Suprasolicitarea cadrelor didactice și efectele ascunse
Debirocratizarea, deși promisă în Programul de Guvernare, rămâne doar pe hârtie. Profesorii continuă să fie împovărați cu sarcini administrative (burse, transport, „corn și lapte”, etc.). De asemenea, cu sarcini extra-didactice (integrare, incluziune, performanță, proiecte) și nu în ultimul rând, formare profesională continuă.
În acest context, majorarea normei de predare cu două ore la clase mai numeroase va conduce la suprasolicitarea profesorilor, care va genera scăderea calității actului diadctic. În această perioadă, concret, toate aceste modificări s-au reflectat în restrângeri de activitate pentru profesorii care predau discipline de examen: limba și literatura română și matematică, iar pentru discipline cu mai puține ore în planurile de învățământ, completări de normă cu una, două sau trei ore, în alte unități școlare.
Un director, care în această vacanță de vară a răspuns prezent în diversele comisii pentru examenele naționale, care a refăcut planurile de școlarizare pentru unitatea reorganizată, care a refăcut încadrarea cu personal didactic, toate într-un timp record, din 8 septembrie va avea obligația de predare de jumătate de normă – 10 ore! În sezonul rece care se apropie, apar virozele, afecțiunile respiratorii (răceli, gripe, bronșite, faringite, … chiar pneumonii), cu tot cu absențe, atât pentru copii cât și pentru dascăli. Cum vor fi gestionate absențele cadrelor didactice afectate?
Dar copiii care lipsesc cum vor fi sprijiniți pentru recuperarea materiei, în clase de 34 de elevi? Cine va suplini dascălii absenți? Remunerarea ”la plata cu ora”, va fi simbolică! Vor exista din nou profesori care se vor sacrifica? Toate aceste situații sunt desprinse din realitate! Nu vreau să fiu lipsită de politețe, dar cei care au decis aceste măsuri au probabil imaginea unei clase din perioada în care elevii, în uniforme, își așteptau disciplinați în bănci, profesorii! Nu mai sunt aceeași copii!
Directorii și inspectorii școlari – prinși între responsabilități și imposibilități
Directorii vor răspunde pentru structuri arondate aflate uneori la distanțe considerabile. În același timp, inspectorii școlari obligați și ei la jumătate de normă de predare, vor trebui să fie prezenți la inspecții: de specialitate, tematice, generale, să analizeze/ cerceteze petiții sau memorii, și nu în ultimul rând, să prelucreze date, situații statistice (de ex. la finalul anului școlar încheiat, o situație privind nivelul studiilor părinților!).
Această reorganizare va adânci inechitățile între mediul urban și cel rural. Se vor înmulți clasele cu învățământ simultan – în România secolului XXI!
Evaluarea profesorilor și salarizarea legată de performanță
Un alt punct sensibil este salarizarea cadrelor didactice pe baza performanței, a evaluării activității de către părinți și elevi. Implicarea în activități extrașcolare și formarea continuă sunt incluse! O astfel de abordare riscă să devină o formalitate, părinții vor aprecia mai degrabă interacțiunea directă cu propriul copil, nu calitatea actului didactic în ansamblu.
Bursele școlare și efectele limitării lor
Noua lege limitează bursele școlare la doar 15% dintre elevi. Ministrul David a afirmat de curând, că va lăsa la latitudinea profesorilor stabilirea criteriilor pentru departajare la medii egale! Este descentralizare sau nu? Cine ce mai înțelege?
De asemenea, bursele tehnologice vor fi acordate doar elevilor care urmează specializările stabilite prin Metodologia-cadru. Acest fapt contravine flagrant orientării profesionale pe baza aptitudinilor și talentelor individuale!
Fondurile europene și reorganizarea rețelei școlare
Un aspect critic îl reprezintă investițiile prin PNRR și programele precum PNRAS. În cazul reorganizării școlilor, apar întrebări privind responsabilitatea legală și modul în care vor fi atinși indicatorii asumați prin contractele semnate deja. Există riscul ca modificările să fie gestionate prin notificări și acte adiționale, ceea ce ar anula tocmai obiectivul debirocratizării, sau, este posibilă pierderea totală sau parțială a fondurilor, plata unor penalități, sau chiar recuperarea sumelor deja acordate, pentru nerealizarea indicatorilor stabiliți în contractele de finanțare!
Decizii bazate pe analize sau pe calcule contabile?
Guvernanții au promis „policy making bazat pe dovezi” și „evidence based education”. Însă lipsesc analizele economice clare și studiile de eficiență care să susțină aceste decizii.
Riscul este ca toate beneficiile obținute prin proiecte europene și prin măsuri anterioare să fie compromise de soluții strict contabile. Aceste măsuri nu au avut fundament științific!
Concluzie
Ce s-ar fi întâmplat cu raitingul de țară evaluat de Standard & Poor’s sau Moody’s sau Fitch, în condițiile în care sistemul de educație nu era supus acestor măsuri brutale, și anul școlar 2025-2026 ar fi fost un an de analize, studii, consultări și dialog, iar din toamna 2026, odată cu introducerea noilor planuri de învățământ pentru liceu s-ar fi reorganizat și rețeaua școlară și întregul sistem?
Estimarea Consiliului Fiscal: ”măsurile de reducere a cheltuielilor în domeniul educației … pot conduce în 2025, la o diminuare a cheltuielilor bugetare cu cca. 0,02% din PIB!”
Măsurile de austeritate impuse educației ne-au salvat! România a rămas la raitingul BBB minus (Fitch)!
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
