Blocul Național Sindical (BNS) a transmis oficial în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, început la ora 12:00, o serie de propuneri pentru reducerea deficitului fiscal, criticând totodată lipsa unei reforme fiscale reale.
Una dintre principalele măsuri vizează impozitarea multinaționalelor pe profit cu cote similare celor din Uniunea Europeană, nu pe cifra de afaceri, și interzicerea externalizării profiturilor către firmele-mamă.
Potrivit unui document remis de BNS, sindicaliștii susțin menținerea actualei cote de TVA sau, în cel mai rău caz, o creștere cu doar 1 punct procentual. De asemenea, cer ca „cota redusă de TVA să se aplice și la facturile de energie electrică și gaze pentru populație”.
Critici privind majorarea TVA: „Afectează în special pe cei cu venituri mici”
„Se preferă în continuare să nu se realizeze o reformă fiscală reală, s-a preferat calea ușoară pentru Guvern. Măsurile propuse sunt neechitabile. Majorarea TVA de la 5 și 9% la 11%, respectiv cota standard de TVA de la 19 la 21%, îi afectează pe toți, dar în cea mai mare măsură pe cei cu veniturile cele mai mici. La fel în privința accizelor (în special la carburanți)”, se arată în documentul BNS.
Sindicaliștii atrag atenția că „TVA nu e printre cele mai mici din Europa – cota efectivă de TVA din România (12,4%) o plasează pe locul 8 din 27, înaintea majorărilor de TVA propuse cu 1 august”.
AGERPRES notează că reprezentanții BNS susțin că „majorarea cu 6-2-2 puncte procentuale va plasa România, cel mai probabil, în primele 4 țări cu cel mai mare TVA (rată efectivă de TVA) – după Croația, Danemarca, posibil peste Ungaria, cu un TVA efectiv mai mare în România decât în Polonia”.
Totodată, aceștia subliniază că „sunt și alte țări care au spre 21% dar au cote reduse inferioare celor propuse în România: Spania (21%) are și cote reduse de 10% și 4%, Slovenia (22%), dar cote reduse inferioare de 9,5% și 4%, Polonia (23%), dar cote reduse de 8% și 5%, Olanda (21%), dar cotă redusă de 9%, Lituania (21%), dar cotă redusă de 9% pentru utilitățile locuințelor, Austria (20%), cote reduse de 13% și 10%”.
„Așadar, majorarea TVA cu 2% puncte procentuale apare ca excesivă, fără să se fi maximizat măsurile de colectare a veniturilor. Problema la TVA este EVAZIUNEA, asupra căreia nu se acționează”, subliniază BNS.
Propuneri fiscale și măsuri pentru combaterea muncii la negru
Alte măsuri propuse de BNS includ:
- trecerea HORECA, a locuințelor și a îngrășămintelor la cota standard de TVA de la 1 ianuarie 2026;
- asumarea transparentă de către bugetul public a cheltuielilor aferente creșterilor salariale din sectorul sanitar;
- acoperirea CASS pentru șomeri și beneficiarii de venit minim garantat de instituțiile plătitoare, având în vedere că fondul de șomaj înregistrează excedent anual;
- introducerea unor controale extinse țintite către zonele cu evaziune fiscală și muncă la negru.
„Elaborarea procedurii de sistare a activității angajatorilor ce utilizează muncă la negru, conform Codului Muncii, această sancțiune nu se poate aplica pentru că din 2017 de la introducerea acestei prevederi, până în prezent, Inspecția Muncii nu a elaborat această procedură”, atrag atenția sindicaliștii.
Tratament fiscal echitabil și plafonarea veniturilor exagerate
O altă măsură cerută de BNS este „reglementarea clară a conceptului de muncă dependentă și asigurarea unui tratament fiscal identic indiferent de tipul venitului”.
„Este nedrept ca un salariat să plătească impozit și contribuții la întregul salariu, în timp ce în unele sectoare se practică contract de muncă pe salariul minim și restul venitului ca drepturi de autor de exemplu, caz în care contribuții sociale se plătesc doar pentru salariul minim”, explică aceștia.
De asemenea, se solicită reducerea fiscalității pe muncă, reașezarea sarcinii fiscale între angajat și angajator și constituirea unui grup de lucru pentru analizarea impactului fiscalității pe piața muncii.
Control sporit și reforme în achiziții publice
Lista de propuneri include și:
- reglementarea muncii pe platforme și fiscalizarea corectă a acesteia;
- revizuirea sistemului de redevențe pentru exploatarea resurselor naturale;
- plafonarea veniturilor managerilor de la regii autonome și instituții publice fără criterii de performanță;
- extinderea responsabilității privind reducerea deficitului și asupra altor categorii profesionale: parlamentari, judecători, magistrați, polițiști, militari etc.;
- modificarea Legii achizițiilor astfel încât să nu mai fie permisă subcontractarea activităților de bază – măsură menită să evite munca la negru în executarea contractelor publice.
BNS a solicitat și controlul firmelor care nu depun bilanțuri contabile, subliniind că „din 2 milioane de firme înregistrate la ONRC, la MFE sunt depuse bilanțuri doar pentru 1,6 milioane”.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
