România între digitalizare, companii de stat ineficiente și o criză politică latentă
România traversează o perioadă în care schimbările profunde sunt nu doar necesare, ci inevitabile. Tehnologia avansează rapid, iar inteligența artificială oferă oportunități care până recent păreau de domeniul științifico-fantastic. În paralel însă, structurile economice și politice ale statului român rămân ancorate într-o logică învechită, în care performanța este adesea eclipsată de interese de grup și de numiri politice.
Inteligența Artificială: un salt în competențele personale
Tot mai mulți români încep să înțeleagă potențialul enorm al inteligenței artificiale în viața profesională. De la elevi și studenți până la specialiști în domenii aparent fără legătură cu tehnologia, cum ar fi psihologia sau educația, AI-ul devine o unealtă accesibilă pentru a învăța, crea și lansa proiecte complexe. Nu mai este nevoie de ani de studii tehnice pentru a construi un produs digital. Cu câteva platforme specializate, oricine își poate transforma ideile în realitate.
Această democratizare a cunoștințelor tehnologice poate echilibra, în timp, discrepanțele dintre generații sau dintre orașe și mediul rural, cu condiția ca statul și mediul privat să colaboreze în direcția educării digitale.
Companiile de stat și lipsa valorii adăugate
Pe de altă parte, economia reală se confruntă cu probleme sistemice. Statul român administrează peste o mie de companii, dar mai puțin de un sfert dintre ele generează profit. În multe cazuri, aceste entități sunt conduse de persoane fără pregătire adecvată, promovate pe criterii politice sau relaționale. Ineficiența se traduce în pierderi constante, în timp ce contribuabilul plătește nota.
Lipsa unei viziuni clare de dezvoltare face ca România să continue să vândă materii prime sau produse simple, fără valoare adăugată. Este nevoie de investiții în industrie, tehnologie și prelucrare locală, pentru ca țara să treacă de la un model economic de consum la unul de producție și inovație.
Blocajul politic și incertitudinea bugetară
Criza politică adâncește și mai mult incertitudinea economică. Negocierile dintre partide sunt dominate de calcule de putere și de împărțirea funcțiilor în consilii de administrație, în timp ce marile decizii – cum ar fi bugetul sau reformele fiscale – sunt amânate. Dacă România nu își comunică structura guvernamentală și direcțiile bugetare până la termenul limită stabilit la nivel european, riscă să piardă startul în următorul exercițiu financiar. Asta înseamnă întârzierea investițiilor și a proiectelor strategice.
În acest context, încrederea populației în clasa politică se erodează. Partidele mari riscă să își piardă relevanța dacă nu se reformează, în timp ce partidele antisistem câștigă teren pe fondul nemulțumirii generale.
Ce urmează?
Luna viitoare ar putea aduce clarificări importante privind direcția în care merge România: dacă guvernul reușește să ia decizii ferme, să adopte reforme și să susțină mediul de afaceri, există șanse pentru stabilitate. Dacă, dimpotrivă, negocierile politice vor continua fără rezultate, economia va resimți din plin costul acestei stagnări.
Urmărește emisiunea La Culisele Zilei cu Sebastian Dan și Dorul Dilma.
Informează-te inteligent numai cu GPINews.live şi TVGPINews.
