Tratatul pentru Mările Libere: Speranța pentru un viitor sustenabil al oceanelor
Conferința ONU privind oceanele, organizată săptămâna aceasta la Nisa, Franța, își propune să accelereze implementarea Tratatului pentru Mările Libere, un acord istoric semnat în 2023, dar care încă nu a intrat în vigoare.
Ce este Tratatul pentru Mările Libere?
Tratatul pentru Mările Libere – denumit oficial „Tratatul privind Biodiversitatea dincolo de jurisdicțiile naționale” – oferă un cadru legal pentru protejarea zonelor marine internaționale, adică acele părți ale oceanelor care nu aparțin niciunui stat.
- Doar 3% din oceane sunt protejate în prezent, deși ele acoperă peste două treimi din suprafața planetei.
- Tratatul conține 75 de dispoziții privind protecția, gestionarea și utilizarea responsabilă a resurselor marine.
- Prevede evaluări de impact asupra mediului pentru activitățile economice desfășurate în apele internaționale.
- Vizează și accesul echitabil al tuturor statelor la resursele oceanelor.
Până luni, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că 50 de țări au ratificat tratatul, fiind necesare 60 pentru intrarea sa în vigoare.
De ce avem nevoie de un tratat pentru oceane?
Oceanele sunt esențiale pentru economie, climă și viață:
- Susțin economii prin turism, pescuit, transport maritim, energie offshore.
- Absorb o treime din CO2-ul global și produc jumătate din oxigenul atmosferic.
Însă ecosistemele marine sunt în declin alarmant din cauza activităților umane:
- Peste 1.500 de specii marine sunt pe cale de dispariție.
- Poluarea, pescuitul excesiv, încălzirea apelor și acidificarea amenință biodiversitatea marină.
- Activități emergente precum minerit submarin sau modificarea chimiei oceanelor pot avea efecte grave și imprevizibile.
În cadrul conferinței de la Nisa, Macron va cere sprijin pentru o pauză în explorările de adâncime până ce oamenii de știință vor înțelege mai bine aceste ecosisteme fragile.
Care sunt pașii următori pentru Tratat?
- Tratatul va intra în vigoare la 120 de zile după ratificarea de către 60 de țări.
- Ulterior, vor fi înființate instituții și comitete pentru punerea în aplicare.
- Prima conferință a statelor semnatare este planificată în termen de un an de la intrarea în vigoare.
Deși a participat la negocierile inițiale, Statele Unite nu sunt așteptate să ratifice tratatul sub actuala administrație.
Ce se mai discută la Conferința ONU pentru Oceane?
Conferința este co-găzduită de Franța și Costa Rica și reunește peste 55 de șefi de stat, lideri de afaceri și ONG-uri.
Teme principale:
- Combaterea pescuitului excesiv
- Reducerea poluării apelor
- Identificarea surselor de finanțare pentru protecția oceanelor
- În perioada 2015–2019, investițiile în oceane au totalizat doar 10 miliarde de dolari, în timp ce ONU estimează că ar fi necesare cel puțin 175 de miliarde anual pentru conservare marină.
Conferința anterioară a avut loc în 2022 la Lisabona, iar următoarea ediție este programată pentru 2028 în Chile și Coreea de Sud.
Concluzie
Tratatul pentru Mările Libere reprezintă un pas esențial în protejarea biodiversității oceanice și în combaterea schimbărilor climatice. Intrarea sa în vigoare depinde de solidaritatea internațională, iar conferința de la Nisa ar putea marca un moment de cotitură în guvernanța globală a oceanelor.
