Vacanțele nu mai relaxează. Din contră, devin surse de stres

Tot mai mulți români se confruntă cu un fenomen aparent paradoxal: în loc să se simtă relaxați în concediu, resimt o stare accentuată de oboseală, răceli sau chiar anxietate. Acest fenomen poartă un nume: „boala timpului liber” („leisure sickness”), iar cercetările internaționale îl asociază cu incapacitatea de a face tranziția de la starea de alertă profesională la relaxare totală.

Stresul acumulat în perioadele intense de muncă nu dispare odată cu plecarea în vacanță. Dimpotrivă, organismul răspunde prin dezechilibre hormonale – scăderea bruscă a cortizolului și adrenalinei poate produce reacții fizice precum dureri musculare, migrene sau probleme digestive.

România, codașă în Europa la zilele de vacanță

Românii sunt printre europenii care își iau cele mai puține zile de concediu. Potrivit Eurostat, suntem pe ultimul loc în UE la frecvența vacanțelor. Cei mai mulți angajați își permit o singură vacanță pe an, iar un procent semnificativ ajunge să nu plece deloc.

Lipsa banilor, presiunea de la locul de muncă și lipsa timpului sunt principalele motive pentru care concediile sunt amânate sau chiar anulate. În aceste condiții, concediul ajunge să fie perceput ca o „ruptură” nesigură, nu ca o recompensă firească.

Ce spun studiile despre efectele concediului asupra sănătății

Cercetările arată că vacanțele pot avea beneficii reale pentru sănătatea mintală și fizică, dacă sunt bine planificate și implică deconectare reală. Un meta-studiu internațional publicat în 2025, care a analizat date din 32 de studii din 9 țări, a arătat că efectele pozitive ale unei vacanțe pot dura până la 43 de zile după întoarcere, în special atunci când concediul include activități restaurative precum somnul odihnitor, plimbările în natură sau socializarea.

În Finlanda, țară renumită pentru echilibrul muncă-viață personală, s-a demonstrat că o vacanță în care angajatul nu mai verifică e-mailul și își impune limite clare față de muncă are efecte directe asupra reducerii stresului și prevenției burnoutului.

Cum se manifestă „boala timpului liber”

Cei care suferă de această tulburare nu simt nevoia să se odihnească, ci mai degrabă o presiune psihologică legată de faptul că nu sunt „productivi”. Astfel, în vacanță apar:

• simptome asemănătoare răcelii
• iritabilitate
• probleme de somn
• anxietate legată de întoarcerea la muncă

Această stare este frecvent întâlnită în rândul celor care lucrează în medii cu stres ridicat, în special în poziții de conducere sau în profesii vocaționale (medici, profesori, antreprenori).

De ce este importantă deconectarea totală

Specialiștii avertizează că nu este suficient să îți iei liber, ci trebuie să și știi cum să te deconectezi. Asta înseamnă:

• să nu răspunzi la e-mailuri sau apeluri de serviciu
• să nu îți planifici vacanța ca pe un proiect de muncă
• să permiți corpului și minții să intre într-o stare reală de repaus

În caz contrar, concediul devine o altă sursă de presiune și nu aduce beneficii reale pentru sănătate.

Ce putem face pentru a evita epuizarea în concediu

Pentru a preveni efectele negative ale „bolii timpului liber”, este recomandat:

• să planifici concediul din timp, cu așteptări realiste
• să eviți suprasolicitarea în zilele anterioare plecării
• să practici activități care îți aduc bucurie, nu doar „distracții impuse”
• să menții un ritm natural – somn regulat, mese echilibrate, mișcare ușoară
• să îți setezi limite clare cu colegii și superiorii în privința comunicării

Ce rol au angajatorii în această ecuație

Angajatorii joacă un rol esențial în prevenirea burnoutului și a „bolii timpului liber”. Organizațiile care încurajează cultura concediului – nu doar prin oferirea formală a zilelor libere, ci și prin susținerea reală a deconectării – au angajați mai sănătoși, mai loiali și mai productivi pe termen lung.

Tot mai multe companii occidentale implementează politici clare privind vacanțele, inclusiv:

• „right to disconnect” (dreptul de a nu răspunde la mesaje în afara orelor)
• bonusuri pentru folosirea integrală a concediului
• instruiri pentru manageri pe tema echilibrului muncă-viață

Concluzie: Concediul nu este un moft, ci o necesitate

Într-o lume hiperconectată, în care performanța este adesea confundată cu suprasolicitarea, învățarea artei de a te opri devine un act de igienă psihologică. Concediul nu este un premiu, ci un drept esențial pentru sănătatea fizică și emoțională.

Românii au nevoie să își recâștige încrederea în vacanțe. Să înțeleagă că nu „pierdem timp” când ne odihnim, ci investim în capacitatea noastră de a merge mai departe.