TOKYO / BEIJING / LONDRA (Reuters) – Universitățile din întreaga lume încearcă să ofere refugiu studenților afectați de măsurile restrictive ale președintelui american Donald Trump împotriva instituțiilor academice. Acestea vizează atragerea celor mai buni studenți, dar și o parte din veniturile de miliarde de dolari generate de educația universitară din SUA.
Universități din Japonia și China oferă burse și sprijin pentru transferul studenților
Universitatea din Osaka, una dintre cele mai prestigioase instituții din Japonia, oferă scutiri de taxe, granturi pentru cercetare și sprijin logistic pentru studenți și cercetători din SUA.
De asemenea, Universitățile din Kyoto și Tokyo analizează implementarea unor scheme similare. Între timp, autoritățile din Hong Kong au cerut universităților să atragă talente de top din SUA. Universitatea Xi’an Jiaotong din China s-a adresat direct studenților de la Harvard – vizată de restricțiile administrației Trump – promițând admitere simplificată și sprijin complet.
Tăieri de fonduri și restricții de viză pentru studenții străini
Administrația Trump a redus drastic finanțările pentru cercetare și a impus limite asupra vizelor pentru studenții internaționali – în special cei din China. De asemenea, a propus creșteri de taxe pentru universitățile de elită.
Trump acuză universitățile de top din SUA că ar favoriza mișcări anti-americane. Săptămâna trecută, într-o escaladare dramatică, administrația a revocat dreptul Universității Harvard de a înscrie studenți internaționali. Această decizie a fost ulterior blocată de un judecător federal.
Masaru Ishii, decanul Facultății de Medicină de la Universitatea din Osaka, a declarat că impactul asupra universităților americane este „o pierdere pentru întreaga umanitate”.
Țări precum Germania și Japonia devin alternative atractive
Japonia își propune să crească numărul de studenți internaționali la 400.000 în următorii zece ani. În prezent, sunt aproximativ 337.000.
Jessica Turner, CEO al firmei britanice de analiză QS (Quacquarelli Symonds), care clasifică universitățile la nivel global, afirmă că universitățile de top din afara SUA încearcă să atragă studenții indeciși în privința plecării în America.
În Europa, Germania, Franța și Irlanda se conturează ca opțiuni tot mai populare. Iar în zona Asia-Pacific, Noua Zeelandă, Singapore, Hong Kong, Coreea de Sud, Japonia și China continentală sunt tot mai căutate.
Studenții chinezi, printre cei mai afectați de politica americană
Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat miercuri că va „acționa agresiv” împotriva vizelor acordate studenților chinezi. Peste 275.000 de studenți din China învață în prezent în universități din SUA, constituind o sursă majoră de venit și un rezervor esențial de talente pentru companiile americane de tehnologie.
Conform Departamentului Comerțului al SUA, în 2023, studenții internaționali – dintre care 54% proveneau din India și China – au contribuit cu peste 50 de miliarde de dolari la economia americană.
Studenții se reorientează spre alte destinații
Măsurile vin într-un moment critic. Tinerii se pregătesc să călătorească în SUA pentru a se instala înainte de începerea anului universitar în august.
Dai, o studentă chineză de 24 de ani din Chengdu, plănuia să-și finalizeze studiile de masterat în SUA. Ea ia acum serios în calcul o ofertă din Marea Britanie.
„Politicile guvernului american au fost o lovitură directă pentru mine”, a spus ea. „Îmi analizez sănătatea mintală și este posibil să îmi schimb școala.”
Tom Moon, director adjunct la Oxbridge Applications, afirmă că și studenții britanici sau din Uniunea Europeană devin tot mai reticenți în a aplica la universitățile americane.
Organizația Universities UK a raportat o creștere a cererilor din partea studenților americani către universitățile britanice. Totuși, precizează că este prea devreme pentru a confirma o creștere reală a numărului de înscrieri.
Efecte reputaționale
Ella Rickets, o studentă canadiană de 18 ani aflată în primul an la Harvard, beneficiază de un ajutor financiar generos din partea donatorilor instituției. Totuși, ea este îngrijorată că nu va putea suporta financiar alte opțiuni dacă va fi forțată să se transfere.
„Când am aplicat, singura universitate din Europa la care m-am gândit a fost Oxford. Mi-am dat seama că nu aș putea plăti taxele internaționale și nu aveau suficiente burse,” a spus ea. Dacă Harvard nu mai poate primi studenți internaționali, va încerca să se transfere la Universitatea din Toronto.
Potrivit firmei QS, vizitele pe platforma online „Study in America” au scăzut cu 17,6% în ultimul an. Interesul din partea studenților din India a scăzut cu peste 50%.
„Impactul real asupra înscrierilor apare, de regulă, în 6 până la 18 luni. Însă efectele de imagine pot dura mult mai mult, mai ales când există incertitudini legate de vize sau de dreptul de a lucra după absolvire,” a spus Turner de la QS.
Acest risc reputațional ar putea afecta mai grav instituțiile americane decât pierderea financiară imediată.
„Dacă America respinge acești tineri talentați, ei vor găsi alte locuri unde să studieze și să muncească,” a spus Caleb Thompson, un student american de 20 de ani de la Harvard, care locuiește alături de opt colegi internaționali.
