Hotărâre controversată privind declarațiile de avere
Pe 29 mai 2025, Curtea Constituțională a României (CCR) a emis o decizie cu impact major asupra transparenței în administrația publică. Articolul din Legea nr. 176/2010 care impunea includerea în declarațiile de avere a bunurilor și veniturilor soților și copiilor aflați în întreținere a fost declarat neconstituțional. Totodată, CCR a respins și prevederea care impunea publicarea online a acestor declarații pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.
Reacții puternice din partea instituțiilor și societății civile
Agenția Națională de Integritate a avertizat că decizia ar putea compromite angajamentele internaționale ale României în materie de integritate și transparență. Aceasta include și relația cu organizații precum OCDE și Uniunea Europeană.
Ana Birchall, fost ministru al Justiției, a criticat dur hotărârea, calificând-o drept „un regres grav și periculos”. Ea a subliniat că aceasta slăbește mecanismele de prevenire și sancționare a corupției, contribuind la diminuarea încrederii publice.
Nicușor Dan: „Transparența este esențială pentru încrederea în stat”
Președintele României, Nicușor Dan, s-a declarat îngrijorat de impactul deciziei asupra transparenței în administrația publică. El a recunoscut importanța protejării vieții private, dar a accentuat că transparența averilor demnitarilor este vitală pentru menținerea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. Dan a făcut apel la autoritățile competente să analizeze modificarea legislației. Este necesar să regăsească echilibrul între confidențialitatea datelor personale și interesul public.
O dezbatere esențială: drepturi individuale vs. interes public
Decizia CCR deschide o nouă etapă în discuțiile despre transparență și responsabilitate în funcția publică. Pe de o parte, ea reflectă preocuparea pentru respectarea drepturilor fundamentale, cum este protecția vieții private. Pe de altă parte, ridică întrebări serioase privind eficiența luptei anticorupție și controlul public asupra averilor funcționarilor.
În acest context, este probabil ca societatea civilă, presa și actorii politici să continue presiunea. Ei vor cere adoptarea unor măsuri legislative alternative, care să răspundă ambelor nevoi fundamentale: protecția persoanei și transparența în serviciul public.
