BUDAPESTA (Reuters) – La scurt timp după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în luna ianuarie, premierul ungar Viktor Orban a prezis că „tornada Trump” va inaugura o nouă eră pentru dreapta radicală europeană.
Însă realitatea pare să contrazică așteptările sale.
Economia Ungariei, vulnerabilă în fața politicilor comerciale ale SUA
În Ungaria, economia care l-a susținut pe Orban în multiple victorii electorale începe să se clatine. Politicile comerciale dure promovate de Trump riscă să o afecteze și mai grav. Între timp, opoziția politică este mai puternică decât a fost vreodată în cei 15 ani de guvernare ai lui Orban. Alianța sa strânsă cu Trump nu mai oferă avantaje clare. Mai ales în contextul noilor tarife impuse de SUA, care amenință economia maghiară.
La aproape 100 de zile de la deteriorarea relațiilor transatlantice sub noul mandat al lui Trump, Orban se confruntă cu o provocare comună pentru liderii de dreapta din Europa. Loialitatea față de președintele american ar putea să le submineze sprijinul intern. Aceasta, într-un moment în care crește nemulțumirea publică față de situația economică.
Opoziția capătă avans în sondaje
Cu alegerile generale programate pentru anul viitor, partidul Tisza – condus de un fost aliat al lui Orban – conduce în sondaje cu patru puncte procentuale față de Fidesz, partidul aflat la guvernare, potrivit institutului Median. Alte sondaje indică un avans și mai mare pentru opoziție. Deși unele surse pro-guvernamentale susțin că Fidesz se află încă în frunte, dinamica politică s-a schimbat semnificativ.
„Este pentru prima dată din 2010 când opoziția are o șansă reală de a câștiga alegerile,” afirmă Bulcsu Hunyadi, expert în populism de dreapta la think tank-ul Political Capital din Budapesta.
O alianță care nu mai aduce beneficii
Orban continuă să se laude cu relația „extraordinară” pe care o are cu SUA. Însă mai mulți experți intervievați de Reuters – din domeniul politic, diplomatic și civic – susțin că modelul de guvernare „iliberal” pe care îl promovează este acum mai fragil ca niciodată.
Deși mai are timp până la alegeri, semnele de slăbiciune politică reprezintă o lovitură și pentru conservatorii americani care vedeau în Ungaria un model ideal pentru dreapta radicală.
Izolarea lui Orban în contextul războiului comercial
Pe fondul retragerii sprijinului american pentru Ucraina și a unei Europe tot mai unite în fața amenințărilor din partea lui Trump și Putin, Orban devine tot mai izolat. Este singurul lider UE care păstrează legături strânse atât cu Trump, cât și cu liderul rus, Vladimir Putin.
Un studiu recent realizat de think tank-ul European Policy Centre arată că sprijinul pentru partidele de extremă dreaptă din Europa nu a crescut de la revenirea lui Trump la putere. Orice beneficiu politic adus de realegerea sa a fost anulat de retorica anti-europeană a președintelui american.
„Extrema dreaptă se prezintă drept garantul patriotismului. Dar criticii lor susțin că, de fapt, se comportă ca marionete ale unui lider străin ostil Europei,” explică Javier Carbonell, coautor al raportului.
Tarifele impuse de Trump, o problemă pentru aliații săi europeni
Santiago Abascal, liderul partidului Vox din Spania – prezent la învestirea lui Trump – se confruntă cu nemulțumirea fermierilor. Ei sunt principalii afectați de noile tarife. Deși evită să-l critice direct pe Trump, a sugerat că va încerca o mediere la Washington, dând vina pe UE și guvernul spaniol.
În Germania, partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) – care a obținut aproape 21% la alegerile din februarie – este un susținător declarat al lui Trump. Totuși, liderii săi adoptă tonuri diferite. Unul îl înțelege pe Trump. Celălalt atrage atenția asupra riscurilor economice pentru Europa.
În Marea Britanie, Nigel Farage – vechi aliat al lui Trump – s-a distanțat ușor. El spune că acesta „a acționat prea mult, prea repede” în ceea ce privește tarifele comerciale, într-o referire la greșelile fostului premier Liz Truss.
De la euforie la îngrijorare
Entuziasmul inițial de după investirea lui Trump s-a estompat rapid. La un summit al dreptei radicale desfășurat la Madrid, Orban afirma cu încredere: „Ieri eram eretici. Azi suntem mainstream.”
Convins de sprijinul american, Orban a trecut la acțiuni dure pe plan intern. În martie, Fidesz a adoptat o lege care permite interzicerea marșului anual LGBTQ+. În aprilie a modificat Constituția pentru a permite retragerea cetățeniei persoanelor cu dublă cetățenie din afara UE considerate o amenințare la adresa suveranității.
Răsplătit de Trump: sancțiuni ridicate
Pe 15 aprilie, administrația Trump a revocat sancțiunile impuse anterior unui aliat de rang înalt al lui Orban, Antal Rogan, pentru presupusă corupție. Departamentul de Stat a explicat că acestea „nu mai servesc intereselor actuale ale SUA.”
Totuși, analiștii se îndoiesc că apropierea de Trump îl va proteja pe Orban de impactul economic al tarifelor americane. Industria auto – esențială pentru economia maghiară și susținută de investiții germane, chineze și sud-coreene – este vulnerabilă în fața acestor măsuri.
Banca centrală a Ungariei estimează că tarifele ar putea reduce cu 0,5–0,6 puncte procentuale creșterea economică. Acestea ar putea contribui și la creșterea inflației.
Mesajul opoziției: Mai aproape de Europa
Deși guvernul Orban refuză să-l critice direct pe Trump, ministrul de externe Peter Szijjarto a acuzat Bruxelles-ul. El spune că nu a negociat suficient cu Washingtonul. În schimb, liderii opoziției transmit un mesaj ferm. Ungaria trebuie să se apropie de Europa.
Peter Magyar: „Ungaria pe primul loc. Și apoi Europa.”
Peter Magyar, liderul noii opoziții, denunță „inflația provocată de Orban” și promite să elimine oligarhii și corupția. Inflația din Ungaria a atins un vârf de peste 25% în 2023. În februarie 2025 era încă la 5,6% – cel mai mare nivel din UE. Aceasta a forțat guvernul să plafoneze prețurile alimentelor.
Într-un miting recent, Magyar le-a spus susținătorilor: „Vreau să reprezint toți ungurii!” Într-un interviu pentru Reuters, a declarat că SUA rămân un aliat strategic important. Totuși, Ungaria trebuie să negocieze în strânsă colaborare cu Uniunea Europeană.
„Ungaria pe primul loc. Și, bineînțeles, Europa pe locul doi,” a concluzionat el.
