Antonio Guterres cere ratificarea Tratatului pentru Mările Internaționale: „Oceanul este în criză”
Oceanul, în pericol: Avertismentul ONU despre colapsul ecosistemelor marine
Secretarul general al ONU, António Guterres, a lansat un apel ferm liderilor mondiali luni, în deschiderea celei de-a treia Conferințe ONU pentru Oceane, desfășurată la Nisa. Acesta a îndemnat țările să ratifice Tratatul privind Mările Internaționale (High Seas Treaty). El a avertizat că activitatea umană duce la distrugerea ecosistemelor marine.
„Oceanul este resursa supremă pe care o împărtășim cu toții. Dar eșuăm în a-l proteja”, a declarat Guterres. El a subliniat efecte precum scăderea stocurilor de pește, creșterea nivelului mării și acidifierea oceanelor.
Impactul schimbărilor climatice asupra oceanelor
Oceanele acționează ca un tampon vital împotriva schimbărilor climatice, absorbind circa 30% din emisiile de CO2 generate de activitatea umană. Însă încălzirea apelor marine degradează ecosistemele și afectează capacitatea oceanelor de a prelua dioxidul de carbon, agravând astfel criza climatică.
„Aceste efecte sunt simptomele unui sistem în criză – se hrănesc unul pe celălalt. Se destramă lanțurile trofice, se distrug mijloacele de trai, se adâncește insecuritatea,” a adăugat Guterres.
Tratatul Mărilor Libere: O șansă pentru protecția apelor internaționale
Tratatul adoptat în 2023 oferă cadrul legal pentru crearea de zone marine protejate în apele internaționale. Aceste ape reprezintă aproape două treimi din oceanele planetei, dar rămân în mare parte nereglementate. În prezent, doar 1% din aceste „mări libere” beneficiază de protecție.
Pentru ca tratatul să intre în vigoare, este nevoie ca 60 de țări să-l ratifice. Până acum, 50 l-au ratificat, iar alte 15 și-au exprimat intenția de a face acest lucru. A declarat președintele francez Emmanuel Macron, co-gazda conferinței. Franța estimează că obiectivul va fi atins până la finalul anului.
Statele Unite absente de la efortul global
SUA nu au ratificat tratatul și nu vor face acest pas nici în timpul conferinței, a precizat Rebecca Hubbard, directoarea Alianței Mărilor Libere. „Dacă nu îl ratifică, nu vor fi obligate să-l respecte. Totuși, nu vom permite ca absența lor să oprească procesul.”
Președintele Macron a comentat absența unei delegații americane de rang înalt: „Nu este o surpriză. Cunoaștem poziția actualei administrații asupra acestor subiecte.”
Economia albastră: investiții insuficiente, promisiuni noi
Conferința a fost și o oportunitate pentru mobilizarea fondurilor în sprijinul economiei albastre regenerative și durabile. La un eveniment organizat anterior în Monaco, bănci publice, investitori privați și filantropi au promis 8,7 miliarde de euro în următorii cinci ani.
Totuși, între 2015 și 2019, investițiile globale pentru sănătatea oceanelor s-au ridicat la doar 10 miliarde de dolari. Aceasta este mult sub cele 175 de miliarde USD anual necesare, potrivit estimărilor ONU.
Pentru a reduce acest decalaj, ONU a anunțat începerea pregătirilor pentru un nou mecanism de finanțare. Acesta va fi lansat preconizată în 2028 și este menit să atragă capital diversificat pentru refacerea sănătății oceanelor.
Concluzie: Timpul acțiunii este acum
Pe măsură ce impactul schimbărilor climatice se intensifică, iar politicile ecologice sunt slăbite în unele state, liderii mondiali sunt chemați să transforme promisiunile de protecție a oceanelor în acțiuni concrete. Tratatul Mărilor Libere este o piatră de temelie în acest efort. Totuși, succesul său depinde de voința politică globală.
