Finanțele publice ale României în 2024: Deficit record și creștere accelerată a datoriei publice
Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, situându-se la 9,3% din PIB. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de 6,6% în 2023. Această evoluție negativă vine în contextul în care majoritatea statelor membre au reușit să-și reducă deficitele. Media UE a scăzut de la 3,5% în 2023 la 3,2% în 2024.
În paralel, datoria publică a României a crescut cu 5,9 puncte procentuale. Astfel, a ajuns la 53,0% din PIB la sfârșitul anului 2024. Aceasta reprezintă una dintre cele mai mari creșteri ale datoriei publice în rândul statelor membre. Este important să menționăm Polonia (+5,7 pp) și Finlanda (+4,5 pp).
Cauzele dezechilibrelor fiscale
Creșterea deficitului și a datoriei publice în România se datorează în principal cheltuielilor guvernamentale ridicate, în special în domeniile protecției sociale și sănătății. De asemenea, măsurile de sprijin pentru populație și economie, implementate în contextul crizei energetice și al inflației ridicate, au contribuit la această situație.
Pe de altă parte, veniturile bugetare ale României rămân printre cele mai scăzute din UE, situându-se la aproximativ 27,5% din PIB. Aceasta este în comparație cu media europeană de 41%. Această discrepanță limitează capacitatea statului de a finanța cheltuielile publice fără a recurge la împrumuturi suplimentare.
Riscuri și perspective
Nivelul ridicat al deficitului și al datoriei publice plasează România sub incidența procedurii de deficit excesiv (EDP) a Uniunii Europene. Comisia Europeană a avertizat că nerespectarea angajamentelor fiscale ar putea duce la suspendarea unor plăți din Planul Național de Redresare și Reziliență. România a primit până în prezent aproximativ 9 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde disponibile.
În plus, agențiile de rating au exprimat îngrijorări privind sustenabilitatea finanțelor publice ale României. Fitch Ratings a menținut ratingul de credit al țării la nivelul BBB-, dar a subliniat necesitatea unor ajustări fiscale semnificative pentru a recâștiga credibilitatea politicii fiscale.
Măsuri de consolidare fiscală
Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul român a anunțat o serie de măsuri de austeritate, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și reducerea subvențiilor. Aceste măsuri au generat nemulțumiri sociale și proteste din partea angajaților din diverse sectoare, precum transporturile și energia.
În ciuda acestor eforturi, ținta de deficit pentru 2025 rămâne ambițioasă, la 7% din PIB. Guvernul estimează că va reuși să reducă deficitul sub pragul de 3% abia în 2027. Această proiecție este condiționată de menținerea unei politici fiscale stricte și de evitarea unor șocuri economice externe.
Concluzie
Situația finanțelor publice ale României în 2024 evidențiază provocările majore cu care se confruntă țara în ceea ce privește sustenabilitatea fiscală. Pentru a evita sancțiuni din partea UE și pentru a menține încrederea investitorilor, este esențial ca autoritățile să implementeze reforme structurale. De asemenea, trebuie să asigure o consolidare fiscală credibilă și durabilă.
Sursa: EUROSTAT – https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Government_finance_statistics
