Moștenirea Papei Francisc: deschizător de drumuri pentru femei în Vatican, dar cu rezerve privind hirotonirea
Numiri fără precedent în structura Vaticanului
Una dintre cele mai durabile moșteniri ale pontificatului Papei Francisc ar putea fi promovarea fără precedent a femeilor în funcții-cheie din Vatican.
Chiar și din spital, în februarie 2025, în timp ce lupta cu o dublă pneumonie, papa a numit-o pe sora Raffaella Petrini într-o funcție echivalentă cu cea de guvernator al Cetății Vaticanului. Aceasta a fost o premieră absolută.
Cu doar câteva săptămâni înainte, o altă decizie istorică fusese luată: sora Simona Brambilla a devenit prima femeie care conduce un departament major al Vaticanului. Ea a fost desemnată să supravegheze ordinele religioase catolice din întreaga lume.
Dezamăgiri privind hirotonirea femeilor
Totuși, Papa Francisc, ales în 2013 și decedat luni la vârsta de 88 de ani, a fost criticat de o parte dintre susținătorii reformei. Aceștia au reproșat că nu a dus mai departe discuțiile privind hirotonirea femeilor.
Deși a înființat două comisii pentru a analiza posibilitatea ca femeile să devină diaconi, nu a luat decizii concrete în acest sens. Această poziție implică o hirotonire, dar nu și celebrarea Sfintei Liturghii. Mai mult, a reafirmat în mod repetat interdicția din 1994, emisă de Papa Ioan Paul al II-lea, privind preoția femeilor.
- „Moștenirea Papei Francisc cu privire la rolul femeii în Biserică este complexă”, afirmă Anna Rowlands, profesoară la Durham University și consilier ocazional al Vaticanului.
- „A făcut mai mult decât orice alt papă pentru a include femeile în poziții de autoritate, dar în limitele sistemului existent.”
Critici din partea reformatorilor
Activista italiană Paola Lazzarini consideră că Francisc a fost „primul papă pe deplin conștient de dezechilibrul profund și injust dintre bărbați și femei în Biserică”. Totuși, ea crede că a acționat mai degrabă simbolic prin numiri individuale și comisii fără rezultate.
Prima comisie privind diaconatul feminin (2016–2019) a studiat dacă femeile erau hirotonite în primele secole ale creștinismului. Cu toate acestea, raportul final nu a fost făcut public. Papa a susținut că nu s-a ajuns la un consens, afirmație contestată de unii membri ai comisiei.
A doua comisie, înființată în 2020, nu și-a finalizat niciodată activitatea.
Femei în funcții de top în Vatican
Papa Francisc a prioritizat numirea femeilor în funcții de conducere:
- Barbara Jatta – prima femeie director al Muzeelor Vaticanului (2016).
- Sora Nathalie Becquart – co-subsecretar al Sinodului Episcopilor (2021).
- Sora Alessandra Smerilli – numărul doi în departamentul Vaticanului pentru dezvoltare (2022).
A permis, de asemenea, ca două femei să fie parte din comisia care selectează episcopi. Acest comitet era exclusiv masculin până atunci. „În felul acesta, lucrurile încep să se deschidă puțin”, declara el pentru Reuters în 2022.
În cadrul Sinodului din 2024, aproape 60 de femei au avut drept de vot. Aceasta a fost o premieră în istoria întâlnirilor de acest fel.
- „Papa a creat un spațiu real în care vocea femeilor să fie auzită”, spune Catherine Clifford, teolog canadian și coautor al documentului final al sinodului.
Derapaje de limbaj și stereotipuri
Papa Francisc a fost criticat pentru unele remarci considerate anacronice. În Belgia, în septembrie 2024, a descris femeile ca fiind „primitoare, devotate și fertile”. Aceasta a fost o afirmație care a provocat reacții dure din partea universității catolice unde a rostit discursul.
A justificat refuzul de a hirotoni femei spunând că se teme de „o masculinitate cu fustă”.
- „A avut dificultăți în a găsi un limbaj care să nu excludă”, comentează Rowlands.
Totuși, a câștigat admirația multor femei prin implicarea sa în probleme sociale precum traficul de persoane și exploatarea economică.
Un pas înainte, dar nu o revoluție
- „Per ansamblu, Papa Francisc a ajutat cauza femeilor în Biserică”, concluzionează Natalia Imperatori-Lee, profesoară de religie la Manhattan College.
- „A deschis uși care erau anterior închise, chiar dacă nu a mers până la capăt.”
Moștenirea sa rămâne un amestec de progres și prudență. Este un semnal că schimbarea este posibilă, dar încă lentă într-o instituție ancorată în tradiție.
