Harvard refuză acordul cu administrația Trump și riscă pierderea a miliarde în finanțare
Universitatea Harvard a intrat într-un conflict major cu administrația Trump. Aceasta a refuzat să semneze un acord care ar fi condiționat continuarea finanțării federale. Acordul presupunea adoptarea unor reforme considerate de conducerea instituției ca fiind inacceptabile și neconstituționale. Această decizie marchează un moment de cotitură în relația dintre universitățile de elită și guvernul federal, într-un climat politic tot mai tensionat.
Ce prevedea acordul cerut de Trump
Administrația Trump a transmis o scrisoare oficială conducerii Harvard, cerând o serie de modificări drastice în politica internă a instituției. Printre acestea se numărau:
- Desființarea programelor DEI (Diversitate, Echitate, Incluziune), considerate de administrație ca fiind ideologice și discriminatorii împotriva majorității albe.
- Reformarea proceselor de admitere și angajare, pentru a elimina orice criteriu care ține cont de rasă, gen sau origine națională. Administrația susținea ideea unui sistem bazat exclusiv pe merit.
- Auditarea ideologică a facultăților și studenților, cu scopul declarat de a asigura „pluralismul opiniilor” și combaterea a ceea ce guvernul a numit „gândirea unică progresistă”.
- Colaborarea cu autoritățile de imigrație, prin transmiterea de date despre studenții internaționali și activitățile acestora.
- Interzicerea protestelor anonime și a grupurilor pro-palestiniene, în contextul tensiunilor crescute pe fondul războiului Israel-Gaza și al acuzațiilor de antisemitism în campusuri.
Administrația a avertizat că lipsa conformării va atrage pierderea accesului la granturi și contracte federale. În cazul Harvard, aceasta ar însemna pierderea a peste 2 miliarde de dolari anual – bani folosiți pentru cercetare științifică, burse și proiecte educaționale.
Răspunsul Harvard
Universitatea a respins public și categoric cerințele. Harvard a afirmat că acestea încalcă autonomia academică, principiile democratice și libertățile constituționale. Conducerea a declarat că niciun guvern nu ar trebui să dicteze ce poate fi predat, cum trebuie selectați studenții sau ce idei pot fi susținute în spațiul universitar.
Harvard a anunțat că este pregătită să își asume riscurile financiare. Prin urmare, va contracta împrumuturi de pe piața liberă pentru a compensa pierderile. În acest sens, un împrumut masiv de 750 de milioane de dolari a fost deja negociat cu o bancă de investiții. Mai mult, universitatea a mobilizat sprijinul alumni-lor și al comunității academice pentru a face față presiunii politice.
Reacții din lumea academică și politică
Răspunsul Harvard a fost salutat de o parte a comunității universitare drept un act de curaj și apărare a valorilor educației liberale. Profesorii, studenții și reprezentanții altor universități și-au exprimat solidaritatea. Aceștia au organizat manifestații în sprijinul independenței academice.
Pe de altă parte, mai multe instituții – inclusiv unele universități prestigioase – au ales să semneze acorduri similare cu administrația Trump. Acestea se tem de pierderea fondurilor federale. Astfel, s-a creat o ruptură în sectorul educațional. În această ruptură există instituții care prioritizează autonomia și cele care se conformează pentru a asigura supraviețuirea financiară.
În plan politic, opoziția a acuzat administrația Trump de abuz de putere și încercare de a subordona sistemul educațional intereselor ideologice ale guvernului. În schimb, susținătorii lui Trump au lăudat măsurile ca fiind necesare pentru a „curăța” sistemul universitar de influența stângii radicale.
Un precedent periculos?
Situația deschide un precedent periculos în relația dintre puterea executivă și instituțiile de învățământ. Dacă presiunile guvernamentale asupra universităților devin o normă, libertatea de exprimare academică și autonomia cercetării riscă să fie grav afectate.
Harvard, prin refuzul său, nu doar că își asumă un cost financiar uriaș, dar trimite un mesaj ferm: valorile academice nu sunt de vânzare. Rămâne de văzut dacă exemplul său va fi urmat și de alte instituții sau dacă va rămâne un caz singular într-un peisaj universitar tot mai polarizat.
