Administrația președintelui american Donald Trump a anunțat vineri sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), la doar câteva ore după ce fosta judecătoare Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace 2026. Măsura riscă să provoace un conflict diplomatic între Washington și aliații săi europeni și ar putea afecta grav funcționarea instanței internaționale cu sediul la Haga.
Curtea Penală Internațională a condamnat decizia Statelor Unite, calificând-o drept un „atac asupra statului de drept și asupra fundamentelor ordinii juridice internaționale”.
Instituția a cerut celor 125 de state membre să intervină pentru a-i proteja independența și capacitatea de funcționare.
Curtea Penală Internațională condamnă sancțiunile americane
Într-un comunicat, CPI a avertizat că sancțiunile impuse de administrația Trump amenință nu doar activitatea instanței, ci și sistemul internațional de justiție.
„Curtea nu poate rezista singură. Soarta sa se află acum și în mâinile statelor care au creat-o”, a transmis instituția. Reprezentanții CPI au subliniat că miza depășește apărarea unei singure organizații.
„Nu este vorba doar despre apărarea unei instituții, ci despre protejarea ordinii internaționale întemeiate pe statul de drept. Istoria va judeca acest moment”, se arată în comunicat.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a judeca persoane acuzate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război.
Marco Rubio: SUA vor bloca tranzacțiile cu Curtea Penală Internațională
Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că Washingtonul va interzice tranzacțiile cu CPI. Potrivit acestuia, administrația Trump urmărește să împiedice instanța internațională să îi urmărească penal pe cetățenii americani.
„Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi urmărească penal pe americani”, a declarat Rubio într-un comunicat publicat inițial de Reuters. Oficialul american a precizat că sancțiunile vizează direct resursele și capacitatea operațională a instituției.
„Vom interzice tranzacțiile cu această instanță care acționează în afara limitelor legitime, îi vom tăia resursele și îi vom paraliza capacitatea de funcționare”, a afirmat Rubio.
Spre deosebire de sancțiunile anterioare, care vizau anumite persoane din conducerea CPI, noile restricții se aplică instituției în ansamblu.
Ce presupun sancțiunile SUA împotriva CPI
Sancțiunile americane pot avea consecințe importante asupra activității cotidiene a Curții Penale Internaționale. În mod obișnuit, companiile cu sediul în Statele Unite nu mai pot desfășura activități comerciale cu o organizație sancționată.
Acest lucru poate determina băncile să închidă conturi, companiile de asigurări să întrerupă contracte, iar furnizorii de software să suspende serviciile.
Totuși, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat o perioadă inițială de grație de șase luni. De asemenea, au fost prevăzute anumite excepții pentru tranzacții legate de:
- Servicii de telecomunicații;
- Produse și servicii software;
- Plata pensiilor;
- Operațiuni care implică persoane aflate în detenție.
Marco Rubio a explicat că sancțiunile au fost concepute astfel încât CPI și statele sale membre să aibă posibilitatea de a răspunde preocupărilor Washingtonului. Administrația americană ar putea modifica măsurile în funcție de reacția instituției și a statelor participante.
Mandatele de arestare pentru Benjamin Netanyahu, printre motivele conflictului
Relațiile dintre Washington și Curtea Penală Internațională sunt tensionate de mai mulți ani. Statele Unite au criticat în special mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor oficiali israelieni, inclusiv a premierului Benjamin Netanyahu.
Un alt motiv de dispută îl reprezintă ancheta anterioară privind acțiunile militarilor americani în Afganistan. Curtea a precizat că această investigație nu mai reprezintă o prioritate.
Administrația Trump consideră că instanța internațională își depășește atribuțiile atunci când încearcă să exercite jurisdicție asupra cetățenilor americani.
În schimb, reprezentanții CPI susțin că sancțiunile reprezintă o încercare de a submina independența justiției internaționale.
Procurorul adjunct al CPI: Anchetele și procesele vor continua
Nazhat Shameem Khan, procuror adjunct al Curții Penale Internaționale, a declarat pentru Reuters că instituția nu își va suspenda activitatea.
„Sancțiunile urmăresc să submineze statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă”, a afirmat aceasta.
Khan a subliniat că instanța își va continua investigațiile și procedurile judiciare.
„Activitatea noastră va continua în toate situațiile, anchetele și urmăririle penale pe care le desfășurăm”, a declarat procurorul adjunct.
De la înființare, CPI a emis mandate de arestare împotriva a peste 70 de persoane, inclusiv lideri politici și figuri importante implicate în conflicte internaționale.
Putin, Netanyahu și foști lideri africani, vizați de mandate CPI
Printre persoanele împotriva cărora Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare se numără:
- Vladimir Putin, președintele Rusiei;
- Benjamin Netanyahu, premierul Israelului;
- Omar al-Bashir, fost președinte al Sudanului;
- Muammar Gaddafi, fost lider al Libiei.
Instanța a emis mandate și împotriva unor reprezentanți ai organizației palestiniene Hamas.
În alte cazuri, acuzațiile au fost retrase. Printre persoanele vizate anterior de proceduri CPI se numără președintele kenyan William Ruto și fostul președinte Uhuru Kenyatta.
Curtea Penală Internațională nu dispune de o forță proprie de poliție și depinde de cooperarea statelor pentru punerea în aplicare a mandatelor de arestare.
Premiul Nobel pentru Pace 2026, acordat fostei judecătoare Navi Pillay
Anunțul sancțiunilor americane a venit la doar câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace 2026. Pillay a fost judecătoare în Camera de Apel a Curții Penale Internaționale între 2003 și 2008.
Comitetul Nobel a explicat că premiul reprezintă și un gest de sprijin pentru instanțele internaționale, într-o perioadă în care judecătorii și instituțiile de drept internațional se confruntă cu atacuri politice.
„Un sistem juridic internațional în care criminalii de război sunt trași la răspundere, iar victimele abuzurilor beneficiază de justiție reprezintă o condiție esențială pentru o lume pașnică”, a transmis Comitetul Nobel.
Coincidența dintre acordarea premiului și anunțarea sancțiunilor evidențiază diferențele de abordare privind rolul justiției internaționale.
Uniunea Europeană ar putea interveni pentru protejarea Curții Penale Internaționale
CPI beneficiază de sprijinul statelor sale membre, printre care se numără toate țările Uniunii Europene. De asemenea, toate statele NATO, cu excepția Statelor Unite și Turciei, sunt membre ale Curții. Instituția are sediul în Țările de Jos, stat membru atât al UE, cât și al NATO.
Înaintea anunțului de vineri, reprezentanții CPI au analizat posibilitatea unor sancțiuni extinse și au început să ia măsuri preventive. Printre acestea se numără înlocuirea unor programe Microsoft de pe calculatoarele instituției cu alternative open-source.
Curtea a pregătit și noi soluții pentru serviciile bancare și asigurările de sănătate.
La începutul săptămânii, grefierul CPI, Osvaldo Zavala Giler, a cerut Uniunii Europene să fie pregătită să utilizeze un mecanism de blocare a efectelor extrateritoriale ale sancțiunilor.
Un astfel de instrument ar putea contribui la protejarea companiilor și instituțiilor europene împotriva anumitor efecte ale restricțiilor americane.
Administrația Trump amenință cu măsuri suplimentare
Relațiile dintre Donald Trump și Curtea Penală Internațională au fost tensionate încă din primul său mandat prezidențial. Atunci, administrația americană a impus sancțiuni individuale unor oficiali ai instanței.
Măsurile au fost ulterior eliminate în timpul președinției lui Joe Biden.
După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, Washingtonul a anunțat noi sancțiuni împotriva unor reprezentanți ai CPI. Acum, administrația americană a extins presiunea asupra instituției în ansamblu.
Marco Rubio a afirmat că Statele Unite au amânat această decizie în speranța că instanța și statele semnatare ale Statutului de la Roma vor răspunde preocupărilor Washingtonului. Potrivit secretarului de stat, aceste așteptări nu au fost îndeplinite.
„Fie CPI va înceta amenințările, fie noi vom pune capăt CPI”, a declarat Rubio. El a cerut și aliaților Statelor Unite care fac parte din Curte să intervină pentru limitarea acțiunilor acesteia.
Noile sancțiuni deschid astfel o confruntare diplomatică majoră între Washington și susținătorii justiției penale internaționale. Efectele concrete vor depinde de aplicarea restricțiilor, de reacția statelor membre și de capacitatea CPI de a-și menține serviciile și activitatea judiciară.
