Un blocaj fără precedent afectează Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), principala autoritate științifică mondială în domeniul climei. După aproape trei ani de negocieri, cele 195 de state membre nu au reușit să stabilească un calendar pentru publicarea următoarelor rapoarte despre încălzirea globală. Disputa riscă să lase negocierile climatice ale ONU din 2028 fără cele mai recente evaluări științifice. O analiză Reuters arată acest lucru.
O decizie care, în mod normal, ar fi trebuit luată în câteva minute a devenit subiectul unor dezbateri prelungite. În centrul conflictului se află diferențele dintre statele industrializate, marile economii emergente și țările sărace. Acestea nu au aceeași viziune asupra ritmului reducerii emisiilor și asupra responsabilităților financiare în combaterea schimbărilor climatice.
Reuters a discutat cu peste 12 cercetători actuali și foști ai IPCC, negociatori guvernamentali și observatori pentru a documenta disputa.
Reuniune decisivă la Addis Abeba pentru viitorul rapoartelor IPCC
Reprezentanții celor 195 de state membre ale IPCC urmează să se întâlnească luni la Addis Abeba, capitala Etiopiei. Reuniunea este considerată de mulți participanți ultima oportunitate de a conveni asupra unui calendar. Acest calendar ar permite publicarea rapoartelor înaintea negocierilor climatice ONU din noiembrie 2028.
Atunci, guvernele vor evalua progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris, adoptat în 2015. Negocierile vor influența viitoarele decizii privind finanțarea climatică. Fără rapoarte actualizate, statele ar putea fi nevoite să ia aceste decizii pe baza unor evaluări publicate în 2021 și 2022.
De ce sunt importante rapoartele IPCC pentru combaterea schimbărilor climatice
IPCC nu realizează cercetări originale. Organizația analizează și sintetizează studiile științifice existente despre schimbările climatice. Rapoartele sunt publicate, de regulă, la intervale de cinci până la șapte ani. Ele sunt elaborate de sute de specialiști internaționali și aprobate de statele membre.
Timp de trei decenii, evaluările IPCC au contribuit la fundamentarea principalelor acorduri climatice ale ONU. Concluziile organizației au avut un rol important în stabilirea obiectivului Acordului de la Paris. Acest obiectiv urmărește limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
Guvernele folosesc aceste rapoarte pentru elaborarea politicilor climatice. Documentele au fost citate inclusiv în hotărâri ale instanțelor internaționale.
Peste 30 de țări cer publicarea rapoartelor înainte de 2028
Posibila amânare a rapoartelor a provocat îngrijorare în rândul statelor care susțin măsuri mai ambițioase împotriva încălzirii globale. Peste 30 de țări, inclusiv state europene, latino-americane și mici state insulare, au semnat o declarație a High Ambition Coalition.
Documentul, consultat de Reuters și programat pentru publicare vineri, subliniază importanța accesului la informații științifice actualizate. Potrivit coaliției, cele mai recente date permit adoptarea unor decizii climatice juste, echitabile și bazate pe dovezi. Semnatarii avertizează că, în lipsa acestor informații, politicile climatice riscă să fie influențate de interese contrare reducerii emisiilor.
India, China și Rusia vor mai mult timp pentru evaluările climatice
India, Kenya, Arabia Saudită, Rusia și China se numără printre țările care solicită prelungirea calendarului de elaborare a rapoartelor. Aceste state susțin că cercetătorii din țările cu resurse limitate trebuie să aibă suficient timp pentru a contribui la evaluările IPCC.
Mulți specialiști din economiile în curs de dezvoltare întâmpină dificultăți în publicarea studiilor necesare. În plus, participarea la activitatea IPCC este neremunerată, iar unii cercetători nu își pot întrerupe obligațiile profesionale pentru perioade îndelungate.
„Dacă procesul se desfășoară foarte repede, nu ar fi unul incluziv”, a explicat Joyce Kimutai, climatolog care reprezintă Kenya în cadrul IPCC.
Susținătorii amânării consideră că un calendar prea strâns ar putea afecta reprezentarea echitabilă a experților din diferite regiuni.
Trei rapoarte majore ar putea fi amânate până în 2029
IPCC pregătește trei evaluări științifice esențiale. Primul raport va analiza amploarea și cauzele schimbărilor climatice. Al doilea va prezenta vulnerabilitățile și măsurile prin care țările se pot adapta la efectele încălzirii globale. Al treilea va examina soluțiile disponibile pentru limitarea agravării schimbărilor climatice.
Coordonatorii grupurilor de lucru au propus ca toate cele trei documente să fie aprobate până în septembrie 2028.
Robert Vautard, climatolog francez și copreședinte al unui grup de lucru, a precizat că acest calendar a fost stabilit în funcție de volumul estimat al activității. Nu a fost stabilit pentru a coincide cu negocierile ONU. Statele care se opun propunerii vor însă ca al doilea și al treilea raport să fie finalizate în 2029. Ele argumentează că evaluarea a mii de studii, verificarea concluziilor și obținerea acordului asupra formulărilor necesită mai mult timp.
Acuzații de tergiversare și influență politică în cadrul IPCC
Disputa a provocat tensiuni și neîncredere într-o organizație al cărei rol este tocmai să ofere o bază științifică comună pentru negocierile climatice. Observatorii prezenți la cinci reuniuni anterioare au relatat că discuțiile s-au prelungit zile întregi.
Unele state care susțin publicarea rapoartelor înainte de 2028 acuză marii producători de petrol că încearcă să amâne evaluările pentru a evita presiunile privind reducerea emisiilor.
„Problema despre care nu se vorbește deschis este politica”, a declarat Lisa Schipper, editoare IPCC din Suedia.
Ea consideră că unele guverne folosesc disputa privind calendarul drept tactică de tergiversare. Rusia respinge însă aceste acuzații. Ministerul rus al Economiei a calificat prezentarea conflictului drept o confruntare cu producătorii de petrol ca fiind o „denaturare deliberată”. Instituția susține că sincronizarea evaluărilor științifice cu negocierile ONU ar putea afecta independența IPCC.
În opinia Moscovei, există riscul ca rapoartele să fie folosite pentru promovarea unor politici climatice stabilite în avans.
Țările sărace cer mai multă echitate în politicile climatice
Un alt punct sensibil privește responsabilitatea istorică pentru încălzirea globală. Thiagarajan Jayaraman, cercetător care reprezintă India la IPCC, consideră că valoarea rapoartelor nu trebuie redusă la contribuția lor la negocierile din 2028. El susține că problemele legate de echitate și incluziune sunt uneori insuficient abordate în evaluările organizației.
Potrivit cercetătorului, modelele climatice ar trebui să țină mai mult cont de emisiile istorice ale statelor industrializate. În plus, ele ar trebui să țină cont de nevoile de dezvoltare ale economiilor mai sărace. India argumentează că țările care s-au îmbogățit prin utilizarea combustibililor fosili timp de secole trebuie să își asume cele mai mari reduceri de emisii.
În schimb, unele state industrializate consideră că și economiile emergente, precum India și China, care se numără astăzi printre cei mai mari emițători, trebuie să adopte obiective ambițioase.
Reprezentanți ai Arabiei Saudite și Chinei au exprimat argumente similare celor formulate de India la reuniuni anterioare. Guvernele celor două țări nu au răspuns solicitărilor Reuters pentru acest articol.
IPCC promite o reprezentare mai bună a cercetătorilor din țările în curs de dezvoltare
Organizația afirmă că încearcă să îmbunătățească participarea specialiștilor din țările cu resurse limitate. Puțin peste jumătate dintre autorii principali și editorii selectați pentru următorul ciclu de evaluare provin din economii în curs de dezvoltare sau în tranziție.
În iunie, președintele IPCC, Jim Skea, a anunțat că viitoarele rapoarte vor include pentru prima dată capitole dedicate finanțării climatice și daunelor ireversibile provocate de schimbările climatice.
Aceste subiecte sunt deosebit de importante pentru statele vulnerabile, care se confruntă cu efectele încălzirii globale. Totuși, ele au contribuit relativ puțin la acumularea istorică a emisiilor.
Încălzirea globală a depășit 1,5 grade Celsius în 2024
Necesitatea unor evaluări actualizate a devenit mai evidentă după evoluțiile climatice recente. În 2024, temperatura medie globală a depășit pentru prima dată, la nivelul unui an calendaristic, pragul de 1,5 grade Celsius peste media preindustrială. Depășirea acestui nivel într-un singur an nu înseamnă că obiectivul pe termen lung al Acordului de la Paris a fost definitiv ratat.
Totuși, evoluția ridică întrebări importante despre consecințele depășirii pragurilor climatice și despre posibilitatea reducerii ulterioare a temperaturilor. Viitoarele rapoarte IPCC vor analiza inclusiv potențialele efecte ale tehnologiilor și intervențiilor prin care dioxidul de carbon ar putea fi eliminat din atmosferă.
Programul ONU pentru Mediu a avertizat în repetate rânduri că eforturile globale actuale sunt insuficiente. De aceea, reducerile emisiilor trebuie accelerate.
Cercetătorii au arătat că schimbările climatice au contribuit la incendiile de vegetație care au afectat Europa în această vară. Probabil, ele au avut un rol și în alunecările de teren și inundațiile rapide soldate cu sute de morți în Nepal și Tibetul chinez.
Experții avertizează că amânarea rapoartelor poate favoriza denaturarea datelor
Jozef Pecho, climatolog la GoSpace Labs din Slovacia, se teme că absența unei evaluări actualizate la negocierile din 2028 ar putea favoriza folosirea selectivă a informațiilor științifice. Potrivit acestuia, ar crește posibilitatea ca anumite concluzii să fie scoase din context sau interpretate în mod eronat.
Țările care cer respectarea calendarului din 2028 avertizează că, fără noile rapoarte, negociatorii ar trebui să se bazeze pe evaluări publicate în urmă cu mai mulți ani.
Joeri Rogelj, cercetător belgian și autor IPCC, consideră că rapoartele trebuie finalizate atunci când factorii de decizie au nevoie de ele.
„Importanța IPCC constă în faptul că aceste evaluări științifice de referință sunt utilizate”, a declarat el.
Retragerea SUA amplifică dificultățile organizației
Blocajul intervine într-un moment în care IPCC se confruntă și cu presiuni politice și financiare. Statele Unite, cel mai mare finanțator al organizației, s-au retras din IPCC în ianuarie.
În același timp, unele guverne critică politicile climatice. Ele argumentează că aceste politici afectează competitivitatea industriei sau limitează accesul economiilor emergente la combustibili mai ieftini, dar mai poluanți.
Reuniunea de la Addis Abeba va testa capacitatea statelor membre de a găsi un compromis între publicarea rapidă a rapoartelor și participarea echitabilă a comunității științifice internaționale.
Dacă nu se ajunge la un acord, negocierile climatice ONU din noiembrie 2028 s-ar putea desfășura fără o evaluare globală actualizată, aprobată de toate statele membre IPCC.
