Președintele american Donald Trump nu ar urma să câștige Premiul Nobel pentru Pace în acest an, pe fondul războiului cu Iranul. Totuși, presiunile exercitate anterior de liderul SUA ar putea influența modul în care Comitetul Nobel își va alege laureatul, potrivit experților consultați de Reuters.
Premiul Nobel pentru Pace va fi anunțat pe 9 octombrie. Înaintea deciziei, experții consideră că membrii Comitetului Nobel Norvegian ar putea acorda o atenție sporită capacității viitorului laureat de a rezista eventualelor presiuni politice.
Experiența de anul trecut, când premiul i-a revenit Mariei Corina Machado din Venezuela, ar putea cântări în deliberările din acest an.
Premiul acordat Mariei Corina Machado ar putea influența decizia
Premiul de anul trecut a fost unul neobișnuit în istoria de 125 de ani a distincției. Decizia a venit după ce Trump făcuse în mod repetat demersuri publice pentru a obține Nobelul pentru Pace.
La câteva săptămâni după primirea premiului, Machado i-a oferit lui Trump medalia sa Nobel din aur. Gestul a făcut parte din eforturile sale de a obține sprijin pentru obiectivele sale politice privind Venezuela.
Haakon Gjerløw, director interimar al Peace Research Institute Oslo, consideră că episodul ar putea influența deliberările din acest an.
„Cred că evenimentele de anul trecut legate de Premiul Nobel pentru Pace, inclusiv faptul că Maria Corina Machado i-a oferit ulterior premiul lui Trump, vor influența unele dintre considerentele lor”, a declarat Gjerløw pentru Reuters.
Potrivit acestuia, membrii comitetului ar putea analiza dacă acordarea premiului unei anumite persoane ar expune-o presiunilor din partea lui Trump.
Comitetul ar putea lua în calcul inclusiv riscul ca premiul să producă „mai mult rău decât bine”, a adăugat expertul.
Papa Leon, CPI și CIJ, printre numele și instituțiile menționate
Printre posibilele opțiuni discutate de experți se află Papa Leon, Curtea Penală Internațională (CPI), Curtea Internațională de Justiție (CIJ) și Francesca Albanese, raportorul special al ONU pentru Teritoriile Palestiniene Ocupate.
Papa Leon, primul pontif născut în Statele Unite, a afirmat că va continua să se pronunțe împotriva războiului. Declarația a venit după ce Trump l-a calificat drept „slab” pentru criticile sale privind conflictul Statelor Unite cu Iranul.
Experții indică mai multe elemente care ar putea fi luate în calcul în cazul pontifului. Printre acestea se numără pozițiile sale privind inteligența artificială, susținerea dialogului și soluționării pașnice a conflictelor, apelurile pentru respectarea migranților și activitatea umanitară.
„Papa reprezintă mai mult decât o simplă figură religioasă. A devenit un important lider de opinie”, a declarat Karim Haggag, directorul Stockholm International Peace Research Institute, pentru Reuters.
Francesca Albanese, criticată de SUA și Israel
Un alt nume menționat este cel al italiencei Francesca Albanese. Raportorul special al ONU s-a confruntat cu critici din partea Statelor Unite și Israelului din cauza pozițiilor sale privind acțiunile Israelului în războiul împotriva Hamas din Gaza și ocupația Cisiordaniei.
O asemenea alegere ar putea avea implicații politice într-un moment în care relațiile dintre Washington și unele instituții internaționale sunt tensionate.
Comitetul Nobel ar putea prefera o alegere mai puțin controversată
Experții iau în calcul și un scenariu diferit. Evenimentele de anul trecut ar putea determina Comitetul Nobel să aleagă un laureat considerat mai puțin controversat. De asemenea, acesta ar fi mai puțin susceptibil să genereze o confruntare cu Trump.
Printre opțiunile menționate se numără Emergency Response Rooms. Aceasta este o rețea de grupuri comunitare din Sudan care oferă ajutor populației în timpul războiului civil.
Organizația neguvernamentală Save the Children ar putea fi, de asemenea, luată în considerare pentru activitatea sa de sprijinire a copiilor afectați de conflicte.
Curțile internaționale ar putea intra în atenția Comitetului Nobel
Oeivind Stenersen, istoric care a scris despre Premiul Nobel pentru Pace, consideră că membrii comitetului se confruntă și cu presiunea de a răspunde provocărilor la adresa ordinii internaționale.
În opinia sa, contextul actual ar putea favoriza acordarea premiului pentru susținerea democrației liberale, dreptului internațional și drepturilor omului.
O asemenea abordare ar putea aduce în atenție Curtea Penală Internațională. Aceasta devine relevantă în condițiile în care Washingtonul pregătește sancțiuni ample împotriva instituției, potrivit unor surse.
Acordarea premiului Curții Internaționale de Justiție ar putea fi interpretată drept un sprijin pentru respectarea suveranității statelor și soluționarea pașnică a disputelor.
Trump ar fi fost nominalizat de mai multe state
Potrivit relatărilor citate în articol, Donald Trump ar fi fost nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace de liderii Cambodgiei, Israelului și Pakistanului. Gjerløw apreciază însă că șansele președintelui american de a primi distincția sunt „destul de reduse”.
Presiunile exercitate de Trump asupra Comitetului Nobel Norvegian au provocat reacții inclusiv în rândul foștilor laureați. Jurnalista filipinezo-americană Maria Ressa, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a declarat pentru Reuters că a urmărit evenimentele de anul trecut cu „groază”.
„Cei care intimidează nu conduc lumea. Există standarde după care trăim. Forța nu îți dă dreptate”, a declarat Ressa în timpul unei vizite la Oslo.
