Accesul la vaccinarea împotriva gripei ar putea fi extins și pentru persoanele care nu au calitatea de asigurat. Măsura se numără printre propunerile discutate de Colegiul Medicilor din România (CMR) și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în cadrul negocierilor care vizează medicina de familie, prevenția, ambulatoriul și finanțarea spitalelor.
Vaccinarea gratuită a tuturor persoanelor neasigurate nu este o măsură aplicabilă în acest moment. În urma discuțiilor dintre cele două instituții, urmează să fie făcute demersuri împreună cu Ministerul Sănătății pentru găsirea unei formule prin care vaccinul antigripal să poată fi finanțat ca măsură de profilaxie pentru toate persoanele.
Vaccinul antigripal mai accesibil prin medicii de familie
Una dintre direcțiile discutate urmărește simplificarea accesului la imunizarea sezonieră. Pentru persoanele asigurate, medicii de familie ar urma să aibă posibilități mai largi în ceea ce privește eliberarea vaccinului antigripal.
În cazul celor fără asigurare medicală, soluția analizată este diferită: includerea vaccinării într-un mecanism profilactic finanțat public. Pentru ca aceasta să producă efecte pentru pacienți sunt necesare însă etapele administrative și legislative corespunzătoare. În prezent există deja un protocol CNAS pentru vaccinul gripal, care stabilește categoriile eligibile și condițiile de prescriere și administrare.
Prevenția ar urma să capete un rol mai important în cabinetul medicului de familie
Negocierile dintre reprezentanții medicilor și CNAS vizează și extinderea serviciilor preventive. Printre schimbările discutate se află posibilitatea ca medicul de familie să recomande investigații de tip CT cu doză redusă (Low-Dose CT) pentru pacienții care prezintă un risc ridicat de cancer pulmonar.
Tot în zona prevenției este prevăzută evaluarea riscului de fractură prin scorul FRAX pentru persoanele expuse osteoporozei. Pentru pacienții cu risc cardiovascular, o altă măsură discutată privește testarea Lipoproteinei(a), în anumite condiții și categorii de vârstă.
Noi reguli pentru monitorizarea bolilor cronice
Rolul medicului de familie ar urma să fie consolidat și în supravegherea unor boli cu răspândire mare în România. Sunt vizate hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, dislipidemia, boala cronică de rinichi, astmul și boala pulmonară obstructivă cronică.
Pentru pacienții cu boală cronică de rinichi este avută în vedere organizarea mai clară a parcursului medical. Evaluarea inițială și monitorizarea ar urma să fie urmate, atunci când nivelul de risc o impune, de trimiterea către nefrolog.
Programările online nu ar trebui să înlocuiască telefonul sau programarea directă
Digitalizarea sistemului medical reprezintă un alt subiect important al negocierilor. În ceea ce privește programările realizate prin platforma e-Sănătateamea, poziția discutată este ca instrumentul digital să reprezinte o posibilitate suplimentară, nu singura metodă prin care un pacient poate obține o consultație. Astfel, ar trebui să rămână disponibile programările telefonice, cele făcute direct la cabinet și sistemele electronice proprii ale furnizorilor.
Această abordare este relevantă mai ales pentru pacienții care nu utilizează cu ușurință serviciile digitale. Cadrul legislativ actual prevede deja rolul CNAS în administrarea infrastructurii informatice a asigurărilor de sănătate și interoperabilitatea acesteia cu soluțiile naționale de e-Sănătate.
Medicii cu două specialități ar putea lucra în ambele prin contract cu CAS
O altă modificare discutată poate avea efect în special în comunitățile în care există deficit de personal medical. Un medic de familie care are și o a doua specialitate clinică ar putea contracta servicii cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru ambele domenii, cu respectarea limitelor privind programul și timpul de lucru.
Măsura urmărește folosirea mai eficientă a resurselor existente și creșterea accesului la consultații de specialitate în zonele insuficient acoperite.
Schimbări și în ambulatoriul de specialitate
Noul contract-cadru pregătit pentru sistemul de sănătate aduce în discuție și modificări pentru ambulatoriu. Educația terapeutică și nutrițională ar urma să fie disponibilă unei categorii mai largi de pacienți. Pe lângă diabet, serviciile ar putea viza persoane cu prediabet, obezitate, tulburări ale lipidelor, hiperuricemie și alte afecțiuni metabolice.
Sunt avute în vedere și modificări privind timpul necesar pentru anumite servicii, precum și punctajele acordate consultațiilor pediatrice în anumite specialități.
Finanțarea spitalelor ar putea ține mai mult cont de activitatea reală
Negocierile includ și o schimbare a modului în care sunt contractate serviciile spitalicești. În locul unei formule dependente în mare măsură de numărul de paturi, finanțarea ar urma să ia mai mult în calcul numărul și complexitatea cazurilor tratate, activitatea anterioară și necesitățile medicale locale.
O altă modificare vizează limitarea numărului de contracte de spitalizare în care poate activa simultan același medic.
Ce trebuie să știe pacienții
Pentru pacienți, cea mai importantă precizare este că o parte dintre aceste schimbări se află încă în etapa de negociere, reglementare sau implementare.
În special în cazul vaccinului antigripal pentru persoanele neasigurate, anunțul nu înseamnă că orice persoană fără asigurare poate merge deja la farmacie sau la medic și primi automat vaccinul decontat. Aplicarea efectivă depinde de măsurile care vor fi stabilite împreună cu autoritățile sanitare și de forma finală a reglementărilor.
Sursa: agerpres.ro
