Senatul Italiei a aprobat reforma electorală susținută de premierul Giorgia Meloni, în ciuda criticilor dure ale opoziției. Noua formulă ar garanta majoritatea parlamentară alianței care obține peste 42% din voturi. De asemenea, ar elimina circumscripțiile în care câștigătorul este decis prin vot majoritar. Legea trebuie să primească aprobarea finală a Camerei Deputaților.
Reforma electorală a Giorgiei Meloni trece de Senat
Senatul italian a aprobat marți, cu 113 voturi pentru și 71 împotrivă, controversata reformă a sistemului electoral promovată de coaliția conservatoare condusă de premierul Giorgia Meloni. Proiectul susținut de Frații Italiei, Liga și Forza Italia propune introducerea unui sistem complet proporțional. În același timp, o alianță care depășește pragul de 42% din voturi ar primi suficiente mandate pentru a beneficia de o majoritate în Parlament. Reforma nu este încă definitivă. Deoarece textul a fost modificat în Senat, acesta trebuie să revină în Camera Deputaților pentru votul final.
Cum s-ar schimba sistemul electoral din Italia
În prezent, majoritatea parlamentarilor italieni sunt aleși prin reprezentare proporțională. Aproximativ o treime dintre mandate sunt atribuite în circumscripții uninominale, unde câștigă candidatul cu cele mai multe voturi. Analiștii consideră că aceste circumscripții ar putea avantaja opoziția de centru-stânga la următoarele alegeri. Reforma propusă de coaliția Meloni le-ar elimina.
Guvernul susține că noul sistem ar oferi mai multă stabilitate politică într-o țară cunoscută pentru schimbările frecvente de guvern. Meloni se află la putere din 2022, iar în această lună a devenit liderul celui mai longeviv guvern italian de după Al Doilea Război Mondial.
Opoziția acuză o reformă făcută pentru câștigarea alegerilor
Partidele de opoziție contestă argumentele coaliției. Fostul premier Matteo Renzi, liderul Italia Viva, a acuzat guvernul că modifică sistemul deoarece se teme că ar putea pierde următoarele alegeri. După vot, senatorii de centru-stânga au afișat pancarte pe care era scris mesajul „Nu legii fraudei”. Tensiunile sunt amplificate de sondajele care indică un avantaj redus pentru blocul de centru-stânga.
Votul preferențial revine în proiect
Reforma include și votul preferențial, care le permite alegătorilor să indice candidații favoriți de pe listele partidelor. Propunerea fusese respinsă la limită în Camera Deputaților, într-un vot secret. O parte dintre parlamentarii coaliției de guvernare nu au urmat linia oficială. Meloni a readus însă măsura în Senat, unde a fost aprobată.
Noua lege ar obliga, de asemenea, fiecare alianță să își desemneze candidatul pentru funcția de premier înaintea alegerilor. Această prevedere ar putea crea dificultăți pentru opoziția de centru-stânga, unde există diferențe privind viitorul lider al alianței.
În același timp, apariția formațiunii de extremă dreapta National Future ar putea fragmenta electoratul conservator. Totuși, unele sondaje indică că o eventuală alianță între aceasta și coaliția lui Meloni ar obține un avantaj clar în fața centrului-stânga. Este un scenariu pe care premierul l-a respins până acum.
